Pe data de 16 iunie 1920, Secretariatul de Stat al Vaticanului trimitea Guvernului Regatului României notificarea cu privire la crearea Nunţiaturii Apostolice în România. În luna iunie a anului 1920 au început tratativele oficiale purtate de Statul român şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, fapt care s-a întâmplat abia mai târziu, pe 10 mai 1927.  

O scurtă prezentare a Nunțiaturii, precum și succesiunea reprezentanților Sfântului Scaun în România, puteți găsi pe situl oficial al Conferinței Episcopilor Catolici din România. 

Pentru a onora Centenarul relațiilor diplomatice cu Sfântul Scaun, Romfilatelia a introdus în circulație pe data de 5 mai 2020, emisiunea de mărci poștale România-Sfântul Scaun, 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. 

Biroul eparhial de presă

Sâmbătă, 13 iunie, parohia „Sfântul Anton de Padova” din Baia Mare și-a serbat hramul.

Credincioși din mai multe parohii s-au adunat împreună pentru a se ruga sfântului minunilor, „sfântului cel mai iubit”, după cum a afirmat părintele Florin Fodoruț în cuvântul de învățătură: „Sfântul Anton de Padova, cel mai iubit și mai rugat sfânt din Biserica Universală”, „este cunoscut ca fiind făcător de minuni. Și așa este. Iubirea de aproapele este cea care face minuni. El a făcut minuni pentru că a ajuns la această desăvârșită iubire de Dumnezeu și de aproapele și această iubire desăvârșită de Dumnezeu și de aproapele i-a îngăduit să facă aceste minuni. Dar ca să ajungă să fie atât de desăvârșit în iubire, încât să simtă împreună cu cel care suferă, să râdă, cum spune apostolul Pavel, cu cel care râde, adică să aibă o inimă simțitoare, Sfântul Anton a trebuit să facă un drum greu. A început drumul încă din fragedă tinerețe (deși a murit tânăr, la 36 de ani), când a ales calea monahală în Ordinul Canonicilor Regulari de la mănăstirea Sfântul Vincențiu din Lisabona. El a ales să meargă acolo pentru că a dorit foarte mult să se roage în liniște. De aceea, Sfântul Anton va spune mai târziu, într-una dintre predicile sale, care sunt relatate în „Vita Prima”, că -rugăciunea este poarta către iubirea desăvârșită-. 

Acest lucru, el l-a înțeles din tinerețe: ca să poată să ajungă să împlinească această poruncă a iubirii lui Hristos, e nevoie să înceapă drumul invers, de la rugăciune, la facerea de bine, apoi la a vedea în aproapele său părțile pozitive și de a binecuvânta, a vorbi de bine, iar apoi, a iubi.

De aceea, Anton spunea: -rugăciunea este poarta care deschide dragostea!- Iar rugăciunea o putem întâlni și Dumnezeu vorbește inimii noastre numai atunci când inima noastră se liniștește, departe de grijile lumești”. 

Sfânta Liturghie a fost celebrată de părintele Florin Fodoruț, paroh în parohia Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Satu Mare, împreună cu cei doi slujitori ai parohiei gazdă: Pr. Florin Marusciac (paroh) și pr. Mircea Manu (vicar parohial) și alți preoți invitați: pr. Silviu Hodiș, pr. Lucian Mariusciac și pr. Mircea Cînța.

După Sfânta Liturghie, s-a recitat Litania Sfântului Anton și s-au sfințit crinii aduși de credincioși, care simbolizează puritatea.

La final, părintele Florin Marusciac a mulțumit Domnului, dar și tuturor celor prezenți, părintelui Fodoruț, pentru disponibilitatea de a rosti cuvântul de învățătură și tuturor preoților, persoanelor consacrate și credincioșilor prezenți. 

Biroul eparhial de presă

Pe data de 9 iunie, Preafericirea Sa Lucian Mureșan a dat o scrisoare circulară, prin care stabilește ca evenimentul consacrării celor doi noi Episcopi aleși să aibă loc duminică 21 iunie 2020, la Blaj. Consacrarea se va desfășura fără participarea clerului și a credincioșilor. Redăm mai jos textul integral al scrisorii: 

Venerabililor Frați întru Episcopat, Protopopilor, Clerului, Persoanelor consacrate
și tuturor credincioșilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică,

în data de 16 ianuarie 2020 Sinodul Episcopilor Bisericii noastre a ales doi noi Episcopi: Părintele CĂLIN IOAN BOT, Episcop ales Auxiliar al Eparhiei de Lugoj, Episcop titular de Abritto, și Părintele CRISTIAN DUMITRU CRIȘAN, Episcop ales Auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, Episcop titular de Abula. Împreună cu Sfântul Părinte Papa Francisc, urmând prevederile canonice, i-am proclamat pe noii Episcopi la Roma respectiv la Blaj, pe data de 22 ianuarie 2020.

În virtutea drepturilor conferite de Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, conform can. 82, avem bucuria să anunțăm data consacrării celor doi noi Episcopi:

Duminică 21 iunie 2020 la ora 11,00
în Catedrala Arhiepiscopală Majoră “Sfânta Treime” din Blaj.

Având în vedere condițiile sanitare impuse de starea de pandemie, celebrarea consacrării celor doi Episcopi va avea loc fără participarea clerului și a credincioșilor, urmând ca o Sfântă Liturghie solemnă să fie celebrată la o dată ce va fi comunicată ulterior.

Dată la Blaj, Sediul Arhiepiscopului Major, în ziua de 9 iunie, Anul Domnului 2020

† Cardinal LUCIAN

Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică,

Președintele Sinodului Episcopilor

† Claudiu Lucian POP

Secretarul Sinodului Episcopilor

Celebrând la biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, în sărbătoarea „Coborârea Sfântului Spirit” (7 iunie 2020), Preasfințitul Vasile Bizău a explicat, în cuvântul de învățătură, ce a însemnat coborârea Sfântului Spirit, sub formă de limbi de foc, asupra apostolilor, dar și modul în care acesta acționează și transformă inima și mintea celor care cred în El.  

„Sărbătoarea Rusaliilor aduce această noutate în lume, a darului Spiritului Sfânt. Este darul desăvârșit pe care Dumnezeu îl face despre El însuși, este darul Lui. Spiritul Sfânt este viața lui Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu manifestată prin creație și apoi prin răscumpărare, prin lucrarea lui Hristos; viața lui Dumnezeu manifestată în lume, pe care putem să o vedem și cu ochii trupești, dar mai ales cu ochii minții, cu ochii credinței. Este acest mare dar pe care Isus îl face apostolilor și prin apostoli, Bisericii și lumii întregi: Darul Spiritului Sfânt, Spirit dătător de viață, cel care împlinește, dă sens vieții, cel care duce la îndeplinire, cel care deschide noi orizonturi acolo unde inima și ochii omului nu mai pot să vadă. Este harul lui Dumnezeu, care vine în întâmpinarea noastră, a tuturor și de aceea, astăzi avem atât de mare nevoie ca în această sărbătoare să-L invocăm cu toată inima.  

El coboară peste cei care îl așteaptă și cred în Hristos, pentru că este Spiritul lui Hristos; El atinge inimile celor care îl așteaptă și îl doresc, nu a celor care sunt nepăsători, indiferenți și care nu au nicio tangență cu credința. Pentru ei, toate lucrurile sunt la fel. Nuanțele, sensul vieții, sensul existenței fiecăruia în parte este dat de credința pe care el o are și de la această lumină a Spiritului Sfânt, care îl însoțește pe fiecare credincios. De aceea, astăzi, împreună cu toată Biserica, invocăm harul Spiritului Sfânt, care să coboare peste noi și să ne întărească în credință, în iubire și în speranță. Aceste trei virtuți teologale sunt fundamentale pentru viața noastră de fiecare zi”.

Vorbind despre textul citit la Apostolul sărbătorii, preluat din Faptele Apostolilor (2, 1-11), în care ucenicii se aflau împreună în ziua Cincizecimii, a Rusaliilor, dar cu ușile încuiate, de frică, Preasfințitul a afirmat: „Odată cu coborârea Spiritului Sfânt peste ei, îi vedem că ies din casă și încep să vestească, cu putere, cuvântul lui Dumnezeu, puterea învierii lui Hristos...  O transformare completă, totală: aceiași oameni simpli, pescari, devin oameni vestitori învățători, oameni care nu se bazează atât de mult pe știința lor, pentru că nu aveau știință, dar se bazează pe convingerile lor. Și aceste convingeri ale lor, sunt de fapt, credința pe care ei o dobândesc în mod definitiv în sărbătoarea Rusaliilor. Pentru că Spiritul Sfânt, coborând asupra lor, le dă lumina înțelegerii definitive, le luminează mintea, intelectul, ca ei să poată să înțeleagă în mod profund scriptura și cuvintele lui Isus, ca ei să poată să înțeleagă pe deplin, apoi, sensul vieții lor și mântuirea lumii, ce înseamnă mântuirea omului și chemarea omului la mântuire”... „Limbile de foc sunt simbolul iubirii lui Dumnezeu. Focul încălzește și luminează. Adevărul și iubirea luminează și încălzesc și în felul acesta, prin iubirea revărsată în inima omului, omul se transformă”.  

Întrebându-se cum putem să ne înțelegem atunci când suntem multe neamuri, cu multe limbi și dacă uneori nu ne putem înțelege nici în limba noastră, fiecare interpretând un lucru diferit de semenul lui, Ierarhul a răspuns și a explicat că există o limbă comună, cea care i-a pus și pe apostoli împreună și anume, limba credinței: „Limba comună a credinței este cea care face ca toți oamenii și toată umanitatea să înțeleagă același mesaj, pentru că ea, credința, este cea care ne dă lumina de a înțelege că Isus este Lumina lumii, că lucrarea Lui, săvârșită în lume este semnul mântuirii, este dar pentru noi și pe acest dar se clădește. Pe acest dar se clădește totul: de la viața personală a fiecăruia dintre noi, la viața familială, la viața socială. Pe acest dar și pe tot ce înseamnă „dar”, se clădește viața. O viață fără dar este o viață foarte săracă și de aceea, darul trebuie mereu alimentat și oferit. Dumnezeu ne dă în permanență harul său și prezența sa în lume. Noi trebuie doar să o recunoaștem, să o acceptăm și să oferim la rândul nostru. Tot ceea ce noi punem în comun, faptul prezenței noastre în comunitate, în Biserică, este un dar și este lucrarea Spiritului Sfânt. Spiritul Sfânt ne adună împreună. Pentru că altfel, cum am sta noi împreună, având valori atât de diferite, având ierarhii atât de diverse. Cum am sta noi împreună fără acest har al Spiritului Sfânt?”.

O întrebare, iată, pe care Preasfințitul Vasile a lansat-o spre finalul omiliei și care ne deschide orizonturi spre meditare și spre aprofundare a credinței noastre, a prezenței noastre active și binevoitoare în familie, în comunitate, în biserică și oriunde ne desfășurăm activitatea de zi cu zi.

Biroul eparhial de presă

Arhiepiscopul Major Lucian Mureșan, împreună cu Episcopii Bisericii Greco-Catolice vorbesc despre vizita Papei Francisc la Blaj și despre momentul beatificării celor 7 Episcopi martiri.

https://www.youtube.com/watch?v=2OrpqrGLb6U&feature=emb_logo&fbclid=IwAR273z4iMnfLFNbFb9WlfRg5SveseoQpOQdBgDrMJbvvOEgwaEV4WL0uOQ4

Reportaj realizat de Radio BLAJ TV ONLINE.

Fericiții episcopi martiri au fost sărbătoriți la biserica Sfânta Maria din Baia Mare printr-o seară de rugăciune (luni, 1 iunie)  și celebrarea Sfintei Liturghii Arhierești, în ziua de 2 iunie.

Se împlinește un an de când Papa Francisc i-a beatificat, la Blaj, pe cei 7 episcopi martiri, morți în închisorile comuniste pentru faptul că nu și-au trădat credința, iar Sinodul Episcopilor greco-catolici din România au ales data de 2 iunie ca dată a sărbătorii închinată lor.

Despre darul credinței a fost și cuvântul de învățătură pe care Preasfințitul Vasile l-a rostit la finalul Vecerniei de luni, 1 iunie. A amintit cuvintele Cardinalului Iuliu Hossu, care deseori spunea, atunci când, în închisoare, i se cerea să-și lepede credința: „Credința noastră este viața noastră!”. Episcopii martiri și-au trăit viața „într-o coerență desăvârșită și într-o iubire nestrămutată față de Hristos și față de Biserica sa”, a afirmat Preasfințitul.

De anul acesta, alături de ceilalți sfinți martiri din calendar, avem și sărbătoarea Sfinților martiri Greco-Catolici, care, de acum au devenit mijlocitorii Bisericii noastre locale către Dumnezeu.

Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii a fost celebrată, conform normelor în vigoare, în fața bisericii Sfânta Maria. Au celebrat, împreună cu Preasfințitul Vasile: Pr. Mircea Indrea, Pr. Iacob Talpoș și pr. Mihai Șimonca. 

Preasfințitul Vasile și-a început omilia din ziua sărbătorii, vorbind despre sentimentul de bucurie care se respiră cinstindu-i pe martiri: „Astăzi suntem în sărbătoarea Sfinților Ierarhi Martiri greco-catolici români. Este o zi de sărbătoare și o zi de bucurie, pentru că privirile noastre sunt îndreptate spre gloria cerească. Sărbătoarea este luminoasă pentru că puterea credinței strălucește la fel ca și soarele. Ochii fiilor, a credincioșilor Bisericii Greco-Catolice, astăzi sunt îndreptați spre cer, acolo unde pot să vadă în gloria lui Dumnezeu pe cei 7 Episcopi greco-catolici români, care au mărturisit până la sfârșitul vieții lor crezul Bisericii pe care au slujit-o cu devotament și cu iubire...”.

În urmă cu un an, Episcopii martiri au fost vestiți în fața națiunii întregi, ca „mărturisitori, martiri, exemple de credință, cei care au rămas statornici în credința lor, în ciuda tuturor dificultăților, greutăților, suferințelor și prigoanelor pe care au trebuit să le îndure. Aceasta pentru că l-au iubit pe Isus Hristos, Păstorul cel mare, pentru că au iubit Biserica, pentru că au iubit adevărul, dreptatea și nu s-au înclinat în fața niciunei puteri adverse, nu au cedat atunci când credința le-a fost pusă la încercare. Dimpotrivă, prin rugăciune în închisori, prin statornicie și fidelitate, și-au continuat mărturisirea și trăirea de credință într-un mod desăvârșit”.

„Cum s-a întâmplat ca acești episcopi martiri să ajungă la gloria cerească, moment atât de fericit, unic și care va rămâne veșnic, pentru că este trecut de acum în calendar și de acolo nimeni nu-l va mai șterge?”, se întreabă retoric Preasfințitul. Și răspunde expunând metafora bobului de grâu, care moare pentru a rodi din nou: „Această zi glorioasă, de bucurie, ne invită să privim spre viitor, pentru că atunci când bobul de grâu cade și moare, va rodi însutit. Așa ne spune Mântuitorul Hristos, așa orice jertfă martirică, ce a căzut în pământ, dăruindu-și viața lui Dumnezeu, aduce rod și roadele sunt spirituale; iar ele se revarsă asupra tuturor: în primul rând, a celor care îi cunosc, a celor care îi cinstesc, a celor care se roagă prin mijlocirea lor. Dar aceste roade se revarsă asupra întregului popor, asupra poporului din care ei provin și a celor care nu-i cunosc, care îi ignoră sau a celor care încă nu îi respectă, a  celor care i-au persecutat. Acest lucru îl regăsim în memoriile lor, în special ale Cardinalului Iuliu Hossu, care consemnează faptul că s-au rugat pentru cei care i-au persecutat... Este o atitudine puternică de credință și de virtute a oamenilor care rămân ancorați în harul lui Hristos”.  

Cu ocazia sărbătorii, a fost expusă și racla cu osemintele Fericiților Episcopi Vasile Aftenie, Ioan Bălan și Iuliu Hosu, împreună cu „un pumn de țărână” din cimitirul de la marginea orașului Gherla, unde se știe că este înmormântat Fericitul Episcop Martir Alexandru Rusu. După evenimentul beatificării episcopilor martiri, racla se face pelerină la evenimentele eparhiale și este un simbol al istoriei noastre spirituale.

Biroul eparhial de presă

Ieșită de sub tipar în anul 2019, la Editura Galaxia Gutenberg, cartea „Eparhia Greco-Catolică a Maramureșului în timpul păstoririi Episcopului Alexandru Rusu (1931-1948)”, reprezintă un „demers necesar, care se înscrie în nevoia de recuperare a memoriei după o lungă perioadă de înstrăinare a ei, voită de regimul opresiv al ideologiei comuniste”. Este, de asemenea, „Aducerea la lumină a unei părți din istoria zbuciumată a țării [fapt ce] omagiază meritat protagoniștii ei, deveniți astăzi eroi și martiri”, după cum descrie Preasfințitul Vasile Bizău pe prima copertă a cărții.

Volumul reprezintă o cercetare de amploare realizată de către Viorel Rusu, director al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, studiu pentru care, autorul a primit titlul de Doctor în Istorie, în anul 2018. 

În primele două capitole este descrisă perioada și contextul înființării Eparhiei, alegerea primului său Episcop, în persoana Preasfințitului Alexandru Rusu, profilul intelectual și direcțiile sale de acțiune, alegerea colaboratorilor și crearea instituțiilor și organismelor eparhiale, precum și organizarea administrativ-teritorială a eparhiei, dar și relațiile cu Episcopia Ortodoxă.

În capitolele 3 și 4 sunt descrise noile provocări cărora Episcopia trebuia să le facă față, în contextul nerecunoașterii sale de către Stat, dar și perioada instaurării regimului comunist și suprimării Bisericii Române Unite.

Lucrarea are 440 de pagini și conține 1710 note de subsol, fiind prima încercare de reconstituire a evoluției Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului în intervalul de timp menționat, fapt care îi conferă un loc aparte în cadrul istoriografiei de specialitate.

Decizia de a sprijini tipărirea i-a aparținut Preasfințitului Părinte Episcopul Vasile, vrednic urmaș al primului ierarh al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului, Fericitul Alexandru Rusu, beatificat la data de 2 iunie 2019 de către Sfântul Părinte Papa Francisc, împreună cu ceilalți șase episcopi greco-catolici uciși din ură față de credință, in odium fidei, în temnițele comuniste sau în domicilii forțate. Astfel, primul episcop al Maramureșului a devenit mijlocitorul credincioșilor către Dumnezeu. 

Cartea se poate achiziționa de la Sediul Episcopiei (str. Vasile Lucaciu 50, Baia Mare), biroul Contabilitate, la prețul de 28 Ron. 

Biroul eparhial de presă

Cu ocazia sărbătorii Fericiților Episcopi Martiri greco-catolici, Preasfințitul Vasile Bizău va celebra la biserica Sfânta Maria din Baia Mare.

Programul sărbătorii este următorul:  

Luni, 1 iunie, ora 18:00 - Seară de rugăciune

Marți, 2 iunie, ora 10:00 - Sfânta Liturghie Arhierească

De asemenea, sărbătoarea Fericiților martiri va fi marcată în fiecare parohie a Eparhiei, ca sărbătoare de poruncă.  

Aceasta a fost introdusă în calendarul greco-catolic începând cu acest an, după ce, pe data de 2 iunie 2019, Papa Francisc i-a beatificat, la Blaj, pe toți cei 7 episcopi greco-catolici decedați în închisorile comuniste, în faimă de martiri. Decizia a fost luată de Sinodul Episcopilor Greco-Catolici din România.  

Biroul eparhial de presă