Duminica 18 noiembrie a.c. în biserica parohială Sf. Anton din Baia Mare a avut loc un eveniment festiv și comemorativ prilejuit de marea sărbătoare a centenarului unirii. O dorință, un vis un ideal care s-au făcut realitate când toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România. Evenimentul a început cu un moment de rugăciune în care s-a celebrat slujba de Tedeum comemorativ. Se cuvine să-i aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru toate, pentru cele bune dar și pentru încercările care au fost de-a lungul istoriei țării în care locuim. După aceasta a avut loc conferința cu titlul Contribuția bisericii greco-catolice din nordul Transilvaniei la marea unire de la 1918. Timp de secole Biserica greco-catolică a fost nu doar purtătoarea și vestitoarea evangheliei pentru credincioșii ei, dar a avut și un rol esențial în nașterea și cultivarea culturii neamului pe care îl păstorea, asumându-și uneori și rolul de cârmuitor al poporului. Unirea din 1918 reprezintă, am spune, o culme ce are în spate un complex proces istoric precum și truda, suferința și jertfa multor persoane și personalități care își revendicau drepturile firești pentru neamul lor. Biserica și școala au fost principalele instituții din Transilvania prin care românii au reușit să-și păstreze identitatea națională până la momentul Marii Uniri. Încă de la începuturile unirii cu scaunul petrin de la Roma, Biserica greco-catolică (sau Biserica ortodoxă unită) prin școlile cu predare în limba română pe care le-a instituit (1754, Petru Pavel Aron, la Blaj) a început să pună o importantă piatră de temelie pentru viitoarea Unire a românilor din Transilvania cu țara mamă. De-a lungul a mai bine de două secole această Biserică a școlit și format oameni de valoare, adevărate elite care au ținut vie făclia idealului unității naționale chiar și în cele mai vitrege vremuri.

Același lucru s-ar putea spune și despre părțile aflate la nord de Transilvania, actualul teritoriu al eparhiei greco-catolice de Maramureș, unde de asemenea Biserica a avut un rol activ și important pentru emanciparea culturală a societății. Astfel, conferențiarii invitați au încercat să creioneze aspecte din viața unor instituții, persoane sau personalități ai Bisericii greco-catolice din această parte a țării, care și-au adus contribuția pentru împlinirea acestui mare deziderat al românilor de pretutindeni. După o scurtă introducere făcută de părintele paroh pr. dr. Marușciac Florin, părintele lector universitar dr. Ioan Tîmbuș a deschis tematica reflecției vorbind despre Contribuția protopopiatelor de pe actualul teritoriu al Eparhiei de Maramureș la Marea Unire, vorbind despre anumiți oameni mai puțin cunoscuți care au fost la rândul lor mari ctitori, nu doar de clădiri ci și de conștiințe. După această prezentare s-a trecut la evocarea a două mari personalități ale Bisericii greco-catolice, recunoscute ca fiind doi mari corifei ai unirii: preotul dr. Vasile Lucaciu și Gheorghe Pop de Băsești. Domnul muzeograf dr. Marius Câmpeanu a împărtășit celor prezenți prelegerea cu titlul Pr. dr. Vasile Lucaciu - o viață pentru un ideal, în care a prezentat unele date esențiale din viața leului de la Șișești. Vasile Lucaciu este una dintre cele mai emblematice personalităţi din nord-vestul Transilvaniei, consacrat în memoria naţională cu supranumele de Leul de la Şişeşti. Doamna muzeograf Janeta Ciocan a evocat personalitatea lui George Pop de Băsești cu prelegerea George Pop de Băsești - personalitate marcantă în lupta pentru unitate națională, în care a vorbit despre unele aspecte frumoase și emoționante din viața marelui corifeu al unirii. George Pop de Băsești a fost cel care a prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Evenimentul s-a încheiat cu mulțumirile părintelui paroh adresate conferențiarilor dar și celor invitați, după care a avut loc un moment de comuniune frățească în legătura păcii la mica agapă organizată de parohie. În acest an centenar invocăm Numele sfânt al Lui Dumnezeu ca să reverse belșugul său de har peste noi toți precum și peste alte popoare.

Biroul eparhial de presă