Preasfințitul Ioan Șișeștean, fost eparh de Maramureș în perioada 1994-2011, a fost comemorat marți seara, 12 aprilie, la biserica Sfânta Maria din Baia Mare. Pe data de 12 aprilie s-au împlinit 5 ani de când episcopul Ioan a trecut la Domnul. Sfânta Liturghie a fost celebrată, începând cu orele 18:00, de către Preasfințitul Vasile Bizău împreună cu un sobor de 14 preoți. A urmat rugăciunea parastasului la mormântul episcopului Șișeștean, care se află în partea dreaptă din interiorul bisericii ctitorită de însuși preasfinția sa. Au participat credincioși veniți din Baia Mare și împrejurimi, care s-au rugat împreună timp de aproape 2 ore pentru odihna celui care le-a fost, timp de 17 ani, păstor.

„A ne ruga pentru părinții noștri, trupești și sufletești, este o datorie de-a noastră. O datorie care ne pune în statutul de fii și astfel, pentru a rămâne fii în continuare, rugăciunea ne însoțește și în această seară și ori de câte ori memoria dorește să actualizeze pe cei dragi, pe cei care au trecut în Împărăția cerurilor”, a spus ierarhul în cuvântul său de învățătură. Și a explicat, în cadrul aceleiași omilii modul în care rugăciunea ne ajută să rămânem în legătură cu cei dragi plecați dintre noi: „Rugăciunile pe care le înălțăm la Domnul pentru cei care au plecat dintre noi sunt momentul comuniunii noastre cu Biserica triumfătoare, momentul comuniunii noastre cu cei din cer… Istoria merge, în curgerea ei, precum un fluviu care se revarsă în mare. Noi nu vedem decât momentul prezent, cel în care trăim, dar timpul și istoria ne duc pe toți înspre aceeași direcție, același ocean al milostivirii lui Dumnezeu, cel fără de început și fără de sfârșit; al Dumnezeului întreit în persoane, mister de iubire și de comuniune desăvârșită”.

„Atunci când ne rugăm pentru ierarhii noștri, ei sunt părinții spirituali ai noștri. Pe ei, Dumnezeu i-a chemat și din Biserică i-a însărcinat cu această misiune de păstor pentru diecezele și eparhiile pentru care au fost numiți și au împărtășit și împărtășesc din darul pe care ei l-au primit. Este darul lucrării harului, pentru că harul lucrează prin oameni; harul lucrează prin calitățile, prin dedicarea și virtuțile celor care sunt însărcinați cu această misiune spirituală”, a spus episcopul.

Momente intense de reculegere și aducere-aminte s-au putut trăi pe parcursul rugăciunii parastasului, care, prin cântările sale de pomenire („În veci pomenirea lui”) predispune sufletul și mintea spre a retrăi, din punct de vedere emoțional și spiritual, anumite momente sau întâmplări legate de persoana pentru care ne rugăm.  

Dumnezeu să-l odinească în pace pe preasfințitul Ioan Șișeștean!

Biroul eparhial de presă