Vineri, 7 august 2020, s-a desfășurat la mănăstirea baziliană din Prilog întâlnirea anuală a Reuniunii Mariane din Protopopiatele Satu Mare și Oaș.

Întâlnirea a cuprins momente de rugăciune comunitară, de meditație personală, dar și momente de comunicare și împărtășire privind mersul asociației și rolul pe care aceasta îl are în parohii și în societate.

În prima meditație, ținută la finalul Sfintei Liturghii, părintele Protopop Iacob Feier a explicat tocmai acest aspect, prezentând un istoric al asociației, făcând referire la perioada de la înființarea sa și până în anul 1948 și vorbind despre activitatea sa bogată din acele vremuri. A vorbit despre virtuțile Mariei, punând accent pe virtutea umilinței și a explicat modul în care Maria, prin umilința sa, ne-a adus mântuirea. Vorbind despre tăcere, părintele a afirmat: „Tăcerea permite omului să între în interiorul său pentru a vedea ceea ce nu este conform voinței lui Dumnezeu, pentru a reflecta și a se ridica”.

În cadrul celei de-a doua meditații, părintele Radu Huton a vorbit despre locul minunat în care se desfășoară întâlnirea, mănăstirea Prilog, pe care l-a numit „loc binecuvântat, în care tot omul se simte atât de bine”. A făcut o descriere a activității unchiului Mihai, a modului în care acesta „știa să-i aducă pe oameni la Dumnezeu”. Părintele, folosindu-se de exemple din cartea „Vitamine pentru suflet”, a vorbit despre iubirea pentru aproapele și despre modul în care Dumnezeu se relaționează cu omul, trimițându-i vitamine la timp pentru a se hrăni și a se întoarce la El.

După rugăciunea Paraclisului, în cea de-a treia meditație, pr. Fodoruț Florin, folosind textul evangheliei de la Paraclis, a vorbit despre iubirea Mamei Cerești pentru fiecare creatură: „Așa cum un copil se simte bine în brațele mamei lui și este bucuros, nu are nicio grijă, se simte ocrotit, tot așa, fiii Mariei se simt bine când sunt în comuniune cu Preasfânta Fecioară prin rugăciune, meditație, cântări devoționale aduse ei”.

La final a avut loc un moment de împărtășire, concluzii și mulțumiri adresate preoților și participanților și rugăciunea de mulțumire la Icoana Maicii Domnului și la mormântul Unchiului Mihai.

Astfel de întâlniri se organizează anual și nunt binevenite, deoarece oferă membrilor Reuniunii Mariane ocazia de a se ruga împreună și a discuta probleme administrative și modul în care decurg activitățile asociației. Sunt întâlniri în care se trasează și linii pentru viitor, modul în care asociația își propune să activeze în următorul an, ca sprijin al Bisericii și al societății.

Biroul eparhial de presă

Reuniunea Mariană se reunește anual pentru a se ruga împreună, dar și pentru a discuta probleme administrative și modul în care decurg activitățile asociației. Sunt întâlniri în care se trasează și linii pentru viitor, modul în care asociația își propune să activeze în următorul an, ca sprijin al Bisericii și al societății.

A devenit deja obișnuit ca întâlnirea Reuniunii Mariane din Satu Mare și Oaș să se desfășoare la mănăstirea baziliană din Prilog, la fel cum se întâmplă și în acest an.

Cele două ramuri protopopiale ale asociației se vor întâlni la Prilog vineri, 7 august 2020, iar evenimentul se va desfășura sub tema „Sfântă Fecioară Maria, ocrotește România!”.

O implorare, așadar, către Fecioara Maria, să aducă liniște în țara noastră, în aceste momente dificile din punct de vedere sanitar, pe care le trăim.  

Reculegerile se vor desfășura sub îndrumarea preoților prezenți. Se va discuta, de asemenea, despre rolul marianiștilor în Biserică și se va medita la modul în care Maica Domnului își arată protecția în fața celor care îi cer ajutorul.

Programul întâlnirii este următorul:

Ora 10:30 - Sosirea și salutul membrilor Reuniunii Mariane

Ora 11:00 – Sfânta Liturghie -  celebrată de toți preoții prezenți, urmată de prima meditație, ținută de pr. protopop de Oaș, Feier Iacob 

Ora 12:30 - Meditație individuală - Silențiu

Ora 12:40 - Rugăciune comună în biserică, în fața Icoanei Maicii Domnului de la Bixad. Rugăciune pentru beatificarea servului lui Dumnezeu Fr. Mihai Neamțu; Cântec Marian.

Pauză scurtă.

Ora 13:00 – Recitarea Rozariului - misterele de bucurie misterele de lumină. Intonarea unui cântec marian.

Moment de mărturie: Activitatea Reuniunii Mariane în parohii și recomandări care se impun pentru aceste timpuri speciale în care trăim. Perseverența în rugăciune și roadele ei pentru cei care o practică. Exemple… mărturii de credință.

Ora 14:00 - A doua meditație - pr. Nicolae Huzău - Botiz

Meditație individuală pe baza meditației - Silențiu

Ora 14:30 - Recitarea Rozariului - misterele de durere și misterele de mărire. Intonarea unui cântec marian.

Ora 16:00 - Paraclisul Maicii Domnului – Reuniunea Mariană

Ora 17:00 - Concluzii și mulțumiri (Ana Maria Zbona - RM Târsolț și Maria Vida - RM Satu Mare); Impresii ale participanților la întâlnire.

Rugăciune de mulțumire la Icoana Maicii Domnului și la mormântul Unchiului Mihai.

Întreaga activitate se va desfășura cu respectarea normelor igienico-sanitare impuse la momentul desfășurării ei.  

Biroul eparhial de presă

Postul Adormirii Maicii Domnului este ținut în perioada 1-14 august în toată Biserica Bizantină, din anul 1166, după ce sinodul local de la Constantinopol (desfășurat sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi) a stabilit o perioadă comună de respectare a postului dedicat acestei sărbători. La începuturi, nici durata și nici timpul din an dedicat lui nu erau la fel peste tot, în întreaga Biserică.  

La sinodul amintit, s-a hotărât ca postul să înceapă pe 1 august și să dureze până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august. Lăsatul secului se face pe 31 iulie, însă dacă această zi cade miercurea sau vinerea, acesta se anticipează cu o zi și deci, în 31 iulie începe postul.

În această perioadă se înmulțesc rugăciunile dedicate Maicii Domnului, credincioșii participă în număr mare la rugăciunea „Paraclisul Maicii Domnului”, care se oficiază zilnic în parohii, iar în ajunul sărbătorii, se organizează seri de veghe și rugăciune în parohiile care poartă hramul acestei sărbători. În cadrul serilor de veghe, se săvârșește  Prohodul Maicii Domnului și alte rugăciuni mariane. Acest post este unul foarte iubit de către credincioșii Bisericii Catolice de rit bizantin, care participă activ la rugăciunile mariane oficiate comunitar.

Biroul eparhial de presă

Printre victimele virusului COVID-19 se numără și sora Maria Angela, originară din parohia Târșolt, protopopiatul Țara Oașului. Este prima persoană consacrată care provine de pe teritoriul Eparhiei noastre, răpusă de noul coronavirus.

A făcut parte din Congregația Surorilor Maicii Domnului din România, apoi, între 1997-2001, a fost profesoară la Institutul Teologic „Bunavestire” din Blaj, iar în anul 2004 a plecat, ca și călugăriță misionară în Brazilia. A obținut doctoratul în Științe Ecleziale la Institutul Pontifical Oriental din Roma și post doctoratul în Artă Sacră la Facultatea de Filozofie și Teologie Iezuită (FAJE) din Planalto, Belo Horizonte, Brazilia. Este autoarea cărții „Văduvia, aspecte biblice și teologice”, dar și a altor publicații. 

A trecut la Domnul în luna mai, la vârsta de 52 de ani, atât de departe de casă, la câteva luni după ce pandemia a cuprins întregul glob. Corpul i-a fost incinerat și familia, dar și comunitatea din Târșolț așteaptă încă să-i fie aduse acasă rămășițele, pentru a fi înmormântate în localitatea natală.      

Am vorbit cu părintele Ioan Zbona, paroh de Târșolț și ne-a povestit modul în care sora Angela ținea legătura cu parohia de origine, după plecarea mai întâi la Cluj, fiind soră în comunitatea surorilor Maicii Domnului, iar apoi la Roma și ulterior în Brazilia, ca soră misionară în Congregația Reconstrutoras da Oração.    

Re: Lăudat să fie Isus! Când ați cunoscut-o pe sora Maria Angela?

Pr. Zbona: În veci, amin! Prima dată ne-am întâlnit la Roma, în Capela Colegiului Pio Romeno. După terminarea Sfintei Liturghii, a venit la mine o tânără îmbrăcată într-o ţinută de vară, care era uniforma surorilor din Congregația Maicii Domnului și mi-a spus că se numeşte Tutaş Maria-Angela şi este din Târşolţ. Eu eram numit paroh în Târşolţ de un an, dar încă nu ne cunoșteam personal. Această întâlnire se petrecea în luna iulie 1996. Ce m-a impresionat foarte mult, a fost dorul ei pentru locul natal. Atunci mi-a spus „Când v-am văzut la altar, am avut senzaţia că este prezent aici tot Târșolțul!”.

Re: Ați rămas în contact permanent cu dânsa. Cum se raporta la parohia Târșolț?

Pr. Zbona: De la acea primă întâlnire, am păstrat o legătură strânsă aşa încât, în perioada când era activă în ţară vorbeam foarte des şi ne întâlneam cu fiecare ocazie. Era foarte legată sufleteşte de satul natal şi-mi mărturisea că se roagă mult pentru consătenii ei, dar şi pentru paroh şi Biserică. După ce a plecat ca soră misionară în Brazilia, întâlnirile au fost mai rare, dar, de fiecare dată când venea acasă, îmi povestea despre atașamentul spiritual față de țara noastră și în mod special față de Biserica noastră Greco-Catolică, despre care vorbea foarte mult în Dieceza în care activa, așa încât a convins parohul catedralei din Belém să picteze în altarul catedralei o pictură  bizantină.

O altă mărturie de dragoste faţă de Biserica Română Unită cu Roma a făcut-o în ultima sa vacanță petrecută acasă, în vara anului trecut (2019). Înainte de plecare, mi-a spus că urmează ca reprezentanţi ai Vaticanului să prezinte în Brazilia martiriul episcopilor noștri beatificați la Blaj și dânsa a fost desemnată ca traducător din limba italiană în spaniolă și că așteaptă cu mare entuziasm evenimentul.  

Re: Ce oferea comunității din Târșolț atunci când venea acasă, în vacanțele scurte pe care le avea?

Pr. Zbona: Sigur că de fiecare dată când venea acasă ne povestea despre activitatea ei ca misionară, atât în privat cât şi credincioşilor care erau prezenţi în biserică.

Țin minte că pe 30 august 2010 a fost felicitată de întreaga parohie pentru titlul de „Doctor în Teologie” obţinut cu un an în urmă, la Roma, iar sora Maria Angela ne-a povestit despre munca depusă pentru lucrarea de doctorat, dar și despre activitatea sa ca misionară.

De asemenea, în august 2019, la Prilog, în fața Reuniunii Mariane, care-și desfășura întâlnirea anuală la mănăstirea baziliană, a făcut o frumoasă prezentare a spiritualității Mariane din Brazilia.

Re: Când se prevede că vor ajunge în țară rămășițele pământești și va fi celebrată slujba înmormântării?   

Pr. Zbona: Atât familia, cât și comunitatea din Târşolţ și eu așteptăm primirea urnei cu cenuşa rezultată după incinerarea trupului sorei Maria Angela, dar în situația actuală de pandemie, Brazilia fiind un focar, nu ne permitem să ne pronunțăm în această privință. Nu știm o dată sigură la care se va putea realiza transportul. Vom reveni cu informații de îndată ce le vom primi.   

Re: Mulțumim părinte! Bunul Dumnezeu să o odihnească în pace pe Sora Maria Angela!

Pr. Zbona: Să-i dea Bunul Dumnezeu odihnă veşnică şi să-i strălucească Lumina cea fără de sfârşit!

ACTUALIZARE (24 AUGUST 2020): Urna cu cenușa rezultată din incinerarea corpului sorei Angela a ajuns în România. Astăzi, la ora 18:00, va fi depusă în biserica parohială greco-catolică din Târșolț, iar mâine, 25 august 2020, la ora 13:00, se va celebra oficiul înmormântării, în incinta bisericii. 

„Aducem un pios omagiu celei care a fost ambasador al parohiei noastre, mentor pentru generații mai tinere, sprijin spiritual pentru multe persoane, profesor pentru studenții de la teologie, ambasador al Bisericii noastre Greco Catolice din Romania, dar si un mare patriot pentru ca viața ei a fost un continuu amestec de credință și patriotism. Odihna cea veșnică dă-o ei Doamne și lumina cea fără de sfârșit să-i strălucească ei!”, a scris pe pagina de facebook a parohiei Târșolț preotul paroh Ioan Zbona.

Dumitru Orza - Biroul eparhial de presă

Duminică, 19 iulie 2020, Preasfințitul Vasile s-a aflat în parohia Săpânța, unde a celebrat Sfânta Liturghie, în mijlocul comunității greco-catolice de aici. Cu această ocazie, a fost oficiată și sfințirea clopotelor nou achiziționate, care vor fi instalate în biserica parohială.

Bucuros că se află în comunitatea din Săpânța, „pentru a duce la final ceea ce s-a început odată cu sfințirea bisericii”, Preasfințitul a propus credincioșilor prezenți să reflecteze la momentul renașterii de după iertarea păcatelor. Cu toate că greșeala este inevitabilă în viața fiecăruia dintre noi, este foarte important modul în care noi ne raportăm la ea, modul în care o recunoaștem și ne cerem iertare, iar apoi cum simțim această iertare ca fiind eliberatoare pentru suflet. Este momentul renașterii la viață: „Această renaștere se trăiește ori de câte ori omul are curajul de a-și recunoaște vina și a-i cere iertare lui Dumnezeu. De fiecare dată, omul renaște sufletește. Altfel, în această obișnuință în care omul se lasă pe sine în întunericul ideii că oricum se va întâmpla din nou,  el nu face altceva decât să se lase și mai mult legat sufletește de neputința lui. Este exemplul omului paralitic, al omului neputincios, a slăbănogului din evanghelia de astăzi (Mt. 9, 1-8), care este adus în casa în care Isus predica, de către patru inși… Isus, văzând credința lor, a zis slăbănogului: Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale! Avem aici, explică Ierarhul, o invitație foarte importantă spre a reflecta asupra necesității și puterii credinței, credința ca și însoțire a celui care este slab, a celui care este bolnav, a celui care are nevoie de ajutorul nostru. În cazul acesta, credința este dragostea față de semeni, care se manifestă prin a nu lăsa un om pe mai departe în neputința lui, în durerea în care el este, ci a-l însoți, a-l ajuta să depășească momentul, a căuta soluții împreună cu cel care are nevoie, spre a depăși acel moment și a nu rămâne pe mai departe în starea în care este”. 

La finalul celebrării, părintele paroh Grigor Mihai a mulțumit Preasfințitului Vasile pentru că a vizitat parohia Săpânța, în acest moment care marchează istoria comunității, cel al sfințirii noilor clopote ale bisericii, „care vor suna la vremea rea și vreme bună și care vor chema credincioșii la rugăciune”.  

Biroul eparhial de presă

Duminică 5 iulie 2020, a patra după Rusalii, Preasfințitul Părinte Vasile Bizău s-a aflat în mijlocul comunității greco-catolice din Hoteni unde a celebrat Sfânta Liturghie și a pus piatra de temelie pentru noua biserică parohială din localitate.

Alături de Preasfinția Sa au concelebrat, la Sfânta Liturghie, Părintele Vasile Iusco, Protopop de Sighet, Părintele Petru Moiș, paroh în Hoteni și administrator parohial în parohia Desești și Părintele Diacon Paul Osoian.

În cuvântul de învățătură, pornind de la Evanghelia zilei, a Vindecării slugii sutașului, Preasfinția Sa a creionat figura omului de omenie care, asemeni sutașului roman din Evanghelia zilei, se apropie de nevoile aproapelui, a celuilalt, indiferent cărui neam sau credință aparține.

Omenia este profund creștină și atâta timp cât ea se păstrează ea este un tezaur pentru că mărturisește de credința din suflet, iar credința se mărturisește cu fapte care devin vizibile. Omenia este o formă de a mărturisi credința respectând pe fiecare în diversitatea și în alegerea lui.

După Sfânta Liturghie a avut loc sfințirea și punerea pietrei de temelie pentru noua biserică parohială pentru comunitatea greco-catolică din Hoteni.

Biroul eparhial de presă

Eparhia de Maramureș are mai multe parohii cu hramul Sfinților apostoli Petru și Pavel. În acest an, Preasfințitul Vasile, de sărbătoarea celor doi mari ucenici ai lui Hristos, a fost prezent la Satu Mare și la Prilog. 

Hram la Satu Mare

Duminică, 28 iunie, Preasfințitul Vasile a participat la Hramul parohiei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Satu Mare. Împreună cu Eparhul de Maramureș, au celebrat Sfânta Liturghie: părintele protopop Dumitru Roman, părintele paroh Florin Fodoruț și alți preoți invitați la sărbătoare.

Pornind de la evanghelia duminicii (Mt. 6,22-23), în care Mântuitorul afirmă faptul că cei care vor căuta „mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu”, nu vor duce lipsă de nimic, asemenea crinilor câmpului și păsărilor cerului, Ierarhul a afirmat: „Astăzi, de sărbătoarea parohiei, avem încredere în providența divină, o providență care ne însoțește dincolo de toate eforturile și de toate necazurile peste care trebuie să trecem, de toate evenimentele pe care trebuie să le întâmpinăm. Providența divină este cea care ne dă o pace sufletească mai mare, ca să putem să purtăm tot ceea ce trăim...”.

Această cerere a lui Dumnezeu poate părea paradoxală, afirmă Ierarhul. Și preia unele întrebări pe care fiecare dintre noi ni le-am putea pune atunci când ascultăm textul evangheliei după Matei: „Cum să nu ne îngrijim? Cum să luăm doar exemplu de la natură, de la păsările cerului, crinii câmpului, florile câmpului, care într-adevăr cresc atât de frumos și sunt ordonate de legea pusă de Dumnezeu în natură, în creație? De noi, fiind ființe superioare, oare nu are Dumnezeu mai multă grijă? În această grijă față de noi ne ancorăm în credință. Acesta este punctul central al evangheliei de astăzi: omul care se ancorează în Dumnezeu, prin credință, acela rămâne statornic și cu pace în inima lui. Cel care se ancorează în providența, în iubirea lui Dumnezeu, acela rămâne în pace, asemenea unui copil care se știe în brațele mamei sau ale tatălui său…”.

Numeroși credincioși s-au adunat la sărbătoarea parohiei închinate sfinților apostoli, pentru a se ruga împreună și a aduce laudă lui Dumnezeu. La finalul Sfintei Liturghii, părintele paroh Florin Fodoruț a mulțumit tuturor pentru prezență.

Hram la Prilog

Luni, 29 iunie, Preasfințitul Vasile, împreună cu părintele protopop Iacob Feier, părintele Protoegumen al Ordinului Bazilian, Alexandru Jurja, pr. Augustin, starețul mănăstirii din Prilog și alți preoți invitați la hram, au celebrat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Prilog”. Au participat numeroși credincioși, fii de suflet ai parohiei, dar și credincioși atașați de mănăstirea fraților bazilieni de aici, persoane cărora Unchiul Mihai le-a marcat într-un fel sau altul cursul vieții și care se întâlnesc anual aici pentru a se ruga la mormântul său.

Preasfințitul Vasile, în omilia sa, a explicat modul în care noi putem să răspundem întrebării pe care Isus o adresează apostolilor, în textul evanghelic citit: Cine spune lumea că sunt eu? (Mt, 16:13-19). Este o întrebare la care noi, creștinii, răspundem azi prin modul în care îl mărturisim pe Hristos, prezent în viața noastră: „Aceeași întrebare ne este adresată astăzi nouă”, a afirmat Ierarhul: „Cine spunem noi că este Isus? O întrebare la care dăm răspuns fiecare dintre noi și acest răspuns pe care îl dăm, ne leagă atât de mult de Hristos, Domnul nostru. Noi mărturisim că este Fiul lui Dumnezeu celui viu, cel prezent, cel care este cu noi astăzi și în prezentul vieții... Acest răspuns pe care noi îl dăm, ne leagă în credință de Mântuitorul Hristos. Această mărturie ne-a adus astăzi aici, această mărturie ne poartă în biserică la Sfânta Liturghie, în fiecare duminică și sărbătoare. Această mărturie fundamentează viața noastră creștină și ne străduim să dăm o bună mărturie despre cine suntem. Să nu uităm că această mărturie ne transformă în a fi fii ai lui Dumnezeu. Dacă suntem fii, avem bucuria de a-L mărturisi pe Tatăl din ceruri, avem bucuria să așteptăm în speranță răsplata Lui și avem în același timp onoarea și datoria să construim împărăția lui Dumnezeu, să lucrăm la împărăția lui Dumnezeu. Fiii se străduie întotdeauna să facă cinste părinților. Creștinii îl reprezintă și astăzi, prin viața lor, pe Hristos, al cărui nume îl poartă. De aceea, orice mărturie bună și frumoasă, demnă, sinceră, orice atitudine binevoitoare și orice gest de binefacere se înscrie în această mărturie bună, pe care omul o dă și astăzi Dumnezeului celui viu”.   

Preasfințitul a amintit faptul că în această săptămână se împlinesc 20 de ani de la trecerea la Domnul a Fratelui Mihai, cel care a știut să „aștepte în simplitate și cu răbdare, cu speranță, un viitor mai bun pentru Biserica lui persecutată, a așteptat în speranță răsplata de la Domnul. Persecuția timpurilor noastre a adus glorie cerească celor șapte episcopi morți în închisorile comuniste, glorie care strălucește peste Biserica noastră și peste fiii ei”.

Părintele Protoegumen Jurja Alexandru a mulțumit frumos tuturor pentru prezență, pentru rugăciunea rostită împreună. De asemenea, a mulțumit Preasfințitului, care, „prin prezența sa în mijlocul nostru, ne dă curaj, ne îndeamnă să mergem înainte, în credință, în speranță și în iubire”. 

Biroul eparhial de presă

A ieșit de sub tipar al doilea număr al revistei eparhiale trimestriale „Lumina credinței”.

În debutul revistei, cititorii găsesc editorialul cu titlul „Post festum…”, semnat de PS Vasile Bizău. Editorialul are ca temă vizita Papei Francisc la Blaj și beatificarea celor 7 episcopi martiri.

Revista cuprinde, la paginile 2-3, un articol al părintelui prot. can. Emil Gîrboan, cu titlul „Când vei sta înaintea Domnului, să-i spui lucruri bune despre noi”; urmează pr. Florin Fodoruț cu articolul „Biserici goale. Un semn?” și pr. Vasile Trifoi , cu articolul „Laici Misionari”.

Pe partea de istorie pr. Iusco Vasile tratează „Comunismul și atentatul din Parlamentul României”, iar pe parte de artă, pr. Lucian Lechințan (s.j.) vorbește, în acest număr, despre „Pictorul Piet Mondrian, între solitudine și umanism”.

Se mai găsesc articole precum „Provocările prezentului – o investiție morală

În pierdere”, de pr. Emil Ember sau „Prietenia și chemarea studiului” de pr. Laurențiu Costin.

În acest număr, pr. Florin Marusciac tratează tema: „Dumnezeu plămădește, omul este plămădit”, iar prof dr. Cornel Munteanu vine să trateze „Poezia de taină din reviste de exil”. Pr. dr. George Nicoară scrie „Despre spiritul de copil”, iar doamna Antoneta Turda semnează articolul cu titlul „Înțelepciunea între taină și veridic”.

Părintele Daniel Pop deschie Parohia Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Prilog, și în final, pr. Ioan Balea vorbește despre „Constituția apostolică Sollemni Conventione, actul de naștere al episcopiei Greco-Catolice de Maramureș”.

Revista „Lumina credinței” este publicația trimestrială a Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș. Cei care doresc să intre în posesia ei, se pot adresa părintelui paroh al parohiei de care aparțin pentru a o achiziționa sau a-și face un abonament anual.     

Biroul eparhial de presă