Au trecut opt ani de când întreaga Biserică Greco-Catolică, dar și întreaga țară au primit cu bucurie vestea de a avea un nou cardinal ales de către Sfântul Părinte Papa, în persoana Preafericitului Părinte Lucian Mureşan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Anunțul alegerii sale, alături de alți 21 de cardinali care proveneau din diferite colțuri ale lumii, a fost făcut de către Papa emerit Benedict al XVI-lea, la finalul Sfintei Liturghii de pe data de 6 ianuarie 2012.  "Am decis să ridic la demnitatea de cardinal un venerat episcop, care îşi desfăşoară slujirea de păstor şi părinte al unei Biserici", anunța Papa Benedict, referindu-se la Mitropolitul Lucian Mureșan.

Crearea sa ca și cardinal s-a înfăptuit pe data de 18 februarie 2012, în cadrul Consistoriului Ordinar Public, ce s-a desfășurat în Bazilica Sfântul Petru din Vatican.

La eveniment a participat întreg Episcopatul Greco-Catolic din România, dar și sute de credincioși din țară și din diaspora.

„Această demnitate reprezintă un semn al recunoaşterii importanţei Bisericii Române Unite şi a rolului ei în formarea conştiinţei naţionale şi în promovarea valorilor creştine în sânul neamului nostru… Această numire consider că este adresată în primul rând jertfei martirilor şi a întregii noastre Biserici, care au plătit cu sângele preţul fidelităţii faţă de Cristos şi faţă de Biserica Sa”, a afirmat Preafericitul Lucian Mureșan la aflarea deciziei Sfântului Părinte de a fi creat cardinal.

Cardinalul Lucian Mureșan este al treilea cardinal român, după Iuliu Hossu (1969) şi Alexandru Todea (1991). Cardinali sunt strânși colaboratori ai Papei, mărturisitori ai lui Cristos și ai Evangheliei Sale, pe întreg ținutul pământului. Atunci când este creat, fiecare cardinal devine titular al unei biserici din Roma. Preafericitul Cardinal Lucian este astfel titular al bisericii Sfântului Atanasie din cetatea eternă.

Biroul eparhial de presă

Sâmbătă, 8 februarie 2020, la Sighetu Marmației a avut loc comemorarea anuală a marelui om politic Iuliu Maniu, unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, președinte al Partidului Național Țărănesc și prim – ministru în mai multe guverne ale României Mari, exterminat de comuniști în temnița de la Sighet la 5 februarie 1953.

Rugăciuni pentru veșnica sa odihnă (pomeniți au fost și liderii național tărăniști Ion Mihalache și Ion Rațiu) au fost înălțate atât la celula în care a murit, de la parterul Memorialului Sighet, cât și la Ciarda unde zac încă nelocalizate rămășițele sale pământești (alături de ale celorlalți morți în închisoarea Sighet din acea perioadă) de un grup de preoți greco-catolici din zonă.

Conferința dedicată lui Iuliu Maniu a avut loc în sala Transist a Primăriei din Sighet și a fost moderată de organizatorul principal al evenimentului, dr. Gheorghe Șiman, în prezența a peste 100 de participanți, din Sighet, Baia Mare și din multe colțuri ale țării. Printre personalitățile care au luat cuvântul evocând foarte documentat și emoționant figura istorică a lui Iuliu Maniu s-au remarcat fostul Ministru al Integrării Europene național-țărănist Alexandru Herlea (cel care în legislatura 1996-2000 a inițiat discuțiile României cu Uniunea Europeană), prof. univ. dr. Doru Radosav – o somitate a Universității clujene, fostul ministru național – țăranist Ioan Avram Mureșan, părintele rector Simion Mesaroș din Baia Mare, etc. Mesajul unanim subliniat de vorbitori a fost perenitatea mesajului spiritual al lui Iuliu Maniu, de care política și societatea românească de azi au mare nevoie.

Preot prof. Marius VIȘOVAN

Anul Bisericesc se împarte în 3 mari perioade: Perioada Triodului, Perioada Penticostarului și Perioada Octoihului. 

Etimologic, termenul „triod” provine din limba greacă, de la „triodion”, format din cuvintele „tria” (trei) și „odi” (odă), și înseamnă cântare sau imn în trei ode sau strofe, ceea ce înseamnă că în această perioadă, cântările din cadrul oficiilor primesc o nuanță specială.  

Dacă verificăm dicționarul limbii române, vedem ca Triodul este explicat ca fiind „Carte rituală cuprinzând cântările și rugăciunile din cele 10 săptămâni dinainte de Paște”. Așadar, deducem că acest termen are două semnificații: fie cartea care cuprinde rugăciunile și cântările din această perioadă specifică, fie însăși perioada.

Perioada Triodului, cea care a început duminică, 9 februarie 2020, în Duminica Vameșului și a Fariseului, poate fi numită un parcurs pregătitor care ne conduce spre Învierea Domnului.  

Ea începe cu 3 săptămâni înaintea Postului Mare, deci cuprinde 10 săptămâni, dintre care primele 3 sunt pregătitoare Postului Mare, iar următoarele 7 fac parte din Postul Mare, întreaga perioadă fiind una pregătitoare Paștelui. În acest parcurs, textele evanghelice și cântările din cadrul celebrărilor liturgice sunt alese astfel încât să introducă omul în acea stare în care să-și dorească reînnoirea și învierea spirituală, să-și dorească pocăința și să redobândească Împărăția Cerurilor, pierdută prin neascultare și căderea în păcat.

Astfel, Duminicile care fac parte din Triod sunt: 1. Duminica Vameșului și a Fariseului; 2. A Fiului risipitor; 3. Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a lăsatului sec de carne); 4. Duminica Alungării lui Adam și a Evei din Rai (a lăsatului sec de brânză); 5. Duminica I din Postul Mare (A Dreptei credințe); 6. Duminica a II-a din Postul Mare (A Paraliticului); 7. Duminica a III-a din Post (a Sfintei Cruci); 8. Duminica a IV-a din Postul Mare (A Surdomutului); 9. Duminica a V-a din Postul Mare (Cererea fiilor lui Zevedeu); 10. Duminica a VI-a din Postul Mare (a Floriilor).

Tot acest parcurs este deci unul menit să ne ajute să înțelegem starea spirituală în care ne aflăm, să înțelegem că prin păcat s-a pierdut Raiul, că Dumnezeu este îndelung răbdător și îndurător, că a Fiului Său, care a acceptat moartea și a Înviat în ziua Paștilor, poate să ne învie și pe noi din moartea păcatului.  

Sursa: Tipic Bisericesc, Tipografia Seminarului Teologic Greco-Catolic, Blaj, 1931.

Biroul eparhial de presă

Dacă în mesajul de anul trecut, Papa Francisc vorbea despre generozitate și gratuitate, în mesajul din acest an, Suveranul Pontif invită la compasiune, susținere, atenție, alinare, pentru cei care traversează o perioadă de suferință fizică sau emoțională.

„Veniți la mine toți cei osteniți și împovărați și eu vă voi da odihnă» (Mt 11,28)” este tema sub care s-a desfășurat cea de-a XXVIII-a Zi Mondială a Bolnavului.

Isus înțelege fragilitatea, durerea și slăbiciunea celor care sunt în suferință, deoarece El însuși a fost slab, a simțit suferința omenească și a primit la rândul său odihnă de la Tatăl, ne explică Papa Francisc în mesajul său. Potrivit Sfântului Părinte, „numai cel care simte aceasta în prima persoană va ști să fie o întărire pentru celălalt”, iar „În această lucrare de refacere față de frații infirmi se situează slujirea operatorilor sanitari, a medicilor, infirmierilor, personalului sanitar și administrativ, a celui auxiliar, a voluntarilor care, cu competență, lucrează făcând simțită prezența lui Cristos care oferă consolare și ia asupra sa persoana bolnavă îngrijindu-i rănile. Dar și ei sunt bărbați și femei cu slăbiciunile lor și cu bolile lor. Pentru ei, în special, este valabil faptul că ”odată primite odihna și mângâierea lui Cristos, suntem chemați la rândul nostru să devenim odihnă și mângâiere pentru frați, cu o atitudine blândă și smerită, după pilda Învățătorului” (Angelus, 6 iulie 2014)”.

Papa a vorbit și despre dreptul la viață al omului, chiar și în situații limită, deoarece „viața este sacră și îi aparține lui Dumnezeu, fiind inviolabilă și indisponibilă”, deci nu este nimeni în măsură să decidă când se încheie viața. „Când nu puteți vindeca, puteți întotdeauna trata cu gesturi și proceduri care să dea odihnă și ușurare celui bolnav”, a explicat Sfântul Părinte.

La Baia Mare, ziua a fost marcată marți, 11 februarie 2020, la biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, prin celebrarea Sfântului Maslu, urmată ungerea cu ulei binecuvântat a tuturor credincioșilor prezenți în biserică. Taina a fost oficiată de către Preasfințitul Vasile, împreună cu un sobor de 14 preoți.

Preasfințitul Vasile a prezentat credincioșilor mesajul Papei Francisc pentru această zi dedicată persoanelor aflate în suferință. La final, preoții s-au îndreptat spre spitalele din oraș pentru a acorda ungerea cu ulei binecuvântat și au oferit câte un cadou simbolic bolnavilor internați.

Ziua Mondială a Bolnavului este organizată anual de către Misiunea Greco-Catolică Spitale, capelan - pr. Mihai Şimonca, în colaborare cu personalul medical, conducerea Spitalelor din oraș și diferiți voluntari.  

Biroul eparhial de presă

Prin Circulara dată în ziua de 5 februarie 2020, la Sediul Arhiepiscopiei Majore din Blaj, Preafericirea Sa Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, a stabilit datele consacrărilor celor doi episcopi aleși. 

Astfel,

Preasfinția Sa CRISTIAN DUMITRU CRIȘAN va fi consacrat sâmbătă, 28 martie 2020, la ora 10:00, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră “Sfânta Treime” din Blaj, iar

Preasfinția Sa CĂLIN IOAN BOT va fi consacrat sâmbătă, 25 aprilie 2020, la ora 10:00, în Catedrala „Coborârea Sfântului Spirit” din Lugoj.  

Părintele Călin Ioan Bot a fost ales, de către Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Episcop Auxiliar al Eparhiei de Lugoj, atribuindu-i Scaunul episcopal titular de Abritto, iar Părintele Cristian Dumitru Crişan a fost ales Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, atribuindu-i Scaunul episcopal titular de Abula. Sfântul Părinte și-a dat acordul cu privire la aceste alegeri canonice pe data de 22 ianuarie 2020. 

Biroul eparhial de presă