„Ziua hramului Acoperământul Maicii Domnului ne-a chemat astăzi pe toți să venim aici, la Livada, ca să ne încredințăm Maicii noastre cerești, să ne punem sub ocrotirea Ei și să continuăm drumul nostru de credință sub a Ei ocrotire. Atunci când un fiu se știe iubit de părinții săi, atunci când știe că este însoțit oriunde s-ar afla și că iubirea părintească este mereu cu el, este un fiu fericit. ”, a afirmat Preasfinția Sa Vasile Bizău duminică, 6 octombrie, în parohia Livada, unde a celebrat Sfânta Liturghie Arhierească cu ocazia hramului bisericii. 

Au concelebrat: părintele protopop Șimon Cornel, părintele paroh Kudla Gheorghe și un sobor de preoți din parohiile învecinate.

„Încercăm astăzi, iubiți frați și surori în Hristos, privind la Maica Domnului, să redăm și noi bucuria și speranța celor care au mai mare nevoie. Și cei dintâi știm că suntem noi înșine. Avem cu toții nevoie de a primi bucurie. Și ne recunoaștem cu toții nevoiași de a ni se reda speranța. În toate încercările pe care le trăim și în viața noastră curentă, toate dificultățile pe care le avem, nedreptățile pe care trebuie să le înfruntăm și tot ce înseamnă aversiune și greutate în viață, avem nevoie să ne vină un răspuns care să ne redea bucuria și speranța.

Și atunci când reprimim această bucurie și speranță, viața renaște, viața continuă mai senin și într-o anumită bucurie și comuniune. Astăzi suntem aici în comuniune, la rugăciune, suntem cu toții împreună pentru a asculta Cuvântul lui Dumnezeu. Și în felul acesta, astăzi cu toții creăm o procesiune și un convoi al vieții”, a adus în lumină Ierarhul de Maramureș, explicând cum acest convoi al vieții îl are în frunte pe Isus: „Isus, prin Cuvântul Său și prin Prezența Sa, este Cel care conduce acest convoi. Și noi suntem în spatele Lui, ca într-o mare procesiune. Și încercăm să Îl urmăm pentru că Împreună cu Isus suntem pe drumul vieții.

Aceasta ne spune și Evanghelia Duminicii de astăzi, a învierii fiului văduvei din Nain (Lc. 7,11-16). Ne spune cum Isus se îndreaptă spre această localitate, urmată de apostoli și de o mare mulțime. Și în felul acesta avem ca o procesiune. Este o procesiune a vieții. Pentru că Isus este Domnul vieții. Este Stăpânul vieții și Cel care poate să învingă moartea. Și toți cei care sunt în spatele Lui, încearcă să meargă pe acest drum al vieții împreună cu El”.

Și întâlnește la intrarea în această localitate un alt convoi, o altă procesiune: o femeie văduvă, tristă, care își conduce pe ultimul drum singurul fiu și ea însoțită de o mare mulțime de oameni… „Este procesiunea noastră, a tuturor oamenilor care în dimensiunea noastră umană experimentă această durere a morții. Este procesiunea tuturor oamenilor care își pun întrebări fundamentale, întrebări esențiale. În funcție de răspunsurile pe care și le găsește la întrebările acestea esențiale, omul se pune într-o procesiune sau în cealaltă”, a punctat Arhiereul.

„În această întâlnire, a celor două procesiuni: cea a lui Isus, cu un convoi mortuar, înțelegem mai mult despre sensul vieții și cum Domnul Vieții, atunci când este prezent în inima omului, în inima creștinului, în inima noastră, ne aduce seninătate, bucurie și speranța renaște”, a explicat PS Vasile, afirmând mai departe: „Cât important este pentru fiecare dintre noi ca această alianță pe care o avem în credință cu Dumnezeu să fie mereu reînnoită, să fie vie. Isus vede sufletul fiecăruia dintre noi, vede zbaterile noastre, vede încercările noastre, vede suferințele noastre. Și același răspuns îl dă fiecăruia dintre noi: Nu plânge, așa cum i-a spus și femeii văduve din Nain: Nu plânge”, iar semnele distinctive ale prezenței Sale în lume sunt pacea și bucuria.

„Odată ce Isus a atins acest sicriu al mortului și l-a chemat din nou la viață prin acest semn pe care Isus îl face, înțelegem că acolo unde El atinge și unde viața deplină și harică atinge sufletul omului, acolo omul renaște, trăiește din nou. Și trăiește spre viața veșnică”.

„Oricine crede în Isus și primește cuvântul Său, trăiește Evanghelia Sa, se înscrie în această procesiune a vieții și rămâne viu sufletește și apoi rămâne viu în Împărăția lui Dumnezeu”, a conchis Preasfinția Sa, invitând comunitatea din Livada să rămână vie sufletește, invocând ca „Maica vieții să însoțească această comunitate, cu protecția Ei, și să redea bucurie și speranță tuturor celor care au mai mare nevoie de ea!”.

Mulțumirile părintelui paroh s-au îndreptat, la finalul Sfintei Liturghii, către Preasfinția Sa Vasile, pentru prezența în mijlocul comunității din Livada, pentru Cuvântul de Învățătură rostit aici și pentru grija părintească pe care o poartă parohiei. Părintele a mulțumit apoi părintelui protopop, colegilor preoți și tuturor credincioșilor care s-au unit, ca în fiecare an, sărbătorii parohiei Livada.

Biroul eparhial de presă