A ieșit de sub tipar cartea „Scrieri istorice” de Tit Bud (1846 – 1917), fost vicar al parohiilor greco-catolice de Maramureș în cadrul Episcopiei de Gherla. Cartea a fost îngrijită de Ioan Ardeleanu-Pruncu (Asociația Firul Vieții) și a apărut la Editura „Valea Verde” din Sighet, având 4 părți:

I. Disertațiune despre episcopii  și  vicarii  români din  Maramureșiu

II. Însemnări și date  despre  înființarea  parochiei greco-catolice  române  din  Sigetul Maramuresiului

III. Date istorice despre protopopiatele, parochiile  și mânăstirile române din Maramureșiu din timpurile vechi până în 1911

IV. Istoria comunei Satu–Șiugatagu  (manuscris).

În debutul cărții apare Biserica greco-catolică “Adormirea Maicii Domnului” din Sighetu-Marmației, ctitorită de Tit Bud, biserică încă neretrocedată, după ce a fost confiscată în 1948 de Autoritățile Comuniste și predată Bisericii Ortodoxe.

Cuvântul de întâmpinare este scris de Preasfinția Sa Vasile Bizău, episcop de Maramureș: „O datorie de suflet pe care o avem în general noi, oamenii, atât în calitate de fii ai părinților , cât și de urmași și moștenitori ai înaintașilor, este aceea de a ne îngriji de perpetuarea memoriei lor… Tit Bud lasă moștenire posterității importante realizări ce dăinuie până azi, chiar dacă istoria recentă nu a fost îngăduitoare cu meritul său și al generației sale. Moștenirea cea mai de preț este spiritul unui om total dedicat misiunii sale de păstor de suflete cu reverberații adânci în toate aspectele vieții comunitare, culturale și sociale”, afirmă Ierarhul în debutul volumului.

„Cei care citesc aceste scrieri rămân uimiți de volumul și varietatea datelor pe care le conțin, și poate în cugetul lor se va inculca regretul că, în zilele noastre, puțini dintre preoții români au cunoștințe și preocupări asemănătoare , pe care editorul le apreciază la modul excelsior”, scrie profesorul universitar dr. Blaga Mihoc în prefața cărții.

 „M-am învrednicit eu să scot la lumină aceste scrieri ale lui Tit Bud, care, după moartea sa, nu au mai fost multiplicate”, a afirmat domnul Ioan Ardeleanu-Pruncu, în prezentarea cărții, care a fost lansată duminică, 12 decembrie 2021, la biserica „Cristos Rege” din Sighetu-Marmației. Primele trei părți sunt scrieri de peste 100 de ani ale fostului vicar, care au fost publicate în puține exemplare, pentru că sigur a fost pe cheltuială proprie, a spus domnul Ardeleanu, care a explicat modul în care Tit Bud a fost numit de mai mulți istorici „Unul dintre cei mai mari cărturari ai Maramureșului”, fiind și primul Maramureșean introdus în Enciclopedia Română, în 1892.

Volumul are 560 de pagini și poate fi achiziționat de la Sediul Episcopiei, Str. Vasile Lucaciu 50, Baia Mare, la prețul de 100 Ron.

Biroul eparhial de presă

A fost tipărit al patrulea număr din 2021 al revistei eparhiale „Lumina Credinței”, publicația trimestrială a Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, care împlinește 10 ani.

 „Am pornit și noi la drum în decembrie 2011 cu gândul de a armoniza și a pune în formă scrisă articole diferite, circumscrise câtorva domenii corespunzătoare specializării fiecărui autor, pentru a oferi cititorilor noștri texte cu pronunțat caracter catehetic, atât de necesare vieții de credință în noul context al perioadei post comuniste. Un instrument util și la îndemâna oricărui doritor de lectură, revista noastră eparhială se dorește a fi un mesager și liant al comunicării conținutului de credință, actualizat și adaptat contextului contemporan”, scrie PS Vasile Bizău, președinte al publicației, în debutul acestui număr aniversar, în textul „Detalii de parcurs...”. Cât despre colaboratorii și realizatorii publicației, cărora le mulțumește pentru „bucuria punerii împreună a talanților”, Ierarhul explică scopul și atitudinea cu care se pun în fața cititorilor: „Uneori timizi, alteori șovăitori, însă întotdeauna binevoitori, fără veleități profesioniste de scriitori, ne-am străduit să intuim și să croim calea nebătătorită a nevoilor pastorale, nu pentru a furniza știri și informații, de altfel necesare, însă disponibile în alte surse, cât mai degrabă pentru a sintetiza subiecte și teme intrinseci conținutului credinței creștine”. Preasfințitul se îndreaptă cu recunoștință și către cititori: „Am crescut împreună cu dumneavoastră, cititorii fideli și pașii făcuți în tot acest scurt arc de timp, îi datorăm interesului și fidelității dumneavoastră, care ne încurajează să dăm chip și glas acestei publicații. Ne-am bucura pe mai departe să știm că măcar în parte, fiecare dintre dumneavoastră se regăsește în cel puțin una dintre vocile prezente în structura revistei și că puteți să folosiți conținutul ei în căutarea răspunsurilor care zidesc și deschid perspective”.

Revista continuă cu articolul „Simțirea în liturghie –  Cuvântul s-a făcut trup” Pr. drd. Florin Ștefan Fodoruț și textul semnat de Pr. Vasile Trifoi, „O Biserică coresponsabilă și umilă”.  Pr. dr. Vasile Iusco scrie despre „Prima vizită pastorală a Fericitului Alexandru Rusu în Maramureșul istoric (II)” iar Pr. Lucian Lechințan, s.j. vine în acest număr cu articolul intitulat „Pontormo și coordonatele unui univers intuit prin desen”

Pr. Emil-Marian Ember semnează articolul -Toleranță... intoleranță și altele ca acestea, în vremurile dominate de „minoritate”-, iar  Pr. Laurențiu Costin scrie despre „Bucuria vieții în practicarea religiei”.  Pr. dr. Florin Marușciac vine în acest număr al revistei cu textul „Chipurile libertății”, iar Pr. dr. George Marius Nicoară scrie textul „Mergem înainte”. Dna. Antoaneta Turda scrie „Despre crize, pandemii și credință”. Revista cuprinde, în continuare, conferințele Părintelui dr. Alexandru Buzalic „Școala Ardeleană – Ecouri în actualitate„ și a  Părintelui dr. Marius Anton Taloș s.j. „Un exercițiu și câteva teme pentru acasă”.

La secțiunea „Prezentarea parohiilor” Pr. Vasile Daniel Pop aduce în lumină Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Asuaju de Sus, iar Pr. Octavian Dumitru FRINC semnează articolul „Gânduri papale la ceas aniversar”.

Revista se poate achiziționa din parohii sau de la Sediul Episcopiei, la prețul de 7,5 Ron. Un abonament anual costă 30 Ron.

Biroul eparhial de presă

Părintele Mihai Marina este originar din Sarasău, Maramureș, absolvent al Facultății de Teologie „Episcop Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare. A încheiat studiile de masterat în cadrul Științelor ecleziastice Orientale la Institutul Pontifical Oriental din Roma. A urmat, de asemenea, masteratul la Institutul Superior de Pastorală Catehetică, în cadrul Institutului Catolic din Paris, activând în Misiunea Greco-Catolică Română „Sf. Gheorghe” din Paris din anul 2014.

Pe data de 12 decembrie 2021, Părintele Marina a fost instalat, de către Mgr. Pascal Gollnisch, Vicarul Ordinariatului pentru Catolicii Orientali, paroh al Parohiei „Sfântul Gheorghe” din Paris și totodată Rector al Misiunii Greco Catolice din Paris.

Am vorbit cu părintele pentru a afla cum a primit vestea și cum își propune să-și îndeplinească misiunea de a activa în parohia în care foarte mulți credincioși sunt originari tocmai din Eparhia de Maramureș.

TT: Lăudat să fie Isus! Părinte, activați ca preot la Paris de 7 ani. Se poate spune că sunteți deja obișnuit…

Pr. Mihai: În veci, Amin. Într-adevăr, am ajuns la Paris în anul 2014, diacon fiind, iar mai pe urmă, începând cu luna august a anului 2015, am activat ca preot. Cunosc bine parohia și mai ales credincioșii pe care i-am întâlnit de-a lungul acestor ani; am avut ocazia să ne cunoaștem și rugându-ne împreună să ne întărim reciproc în credință.

TT: Cum ați primit vestea numirii ca paroh în capitala Franței? Până în urmă cu 2 ani, ați slujit parohia împreună cu actualul Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Preasfințitul Cristian Crișan.

Pr. Mihai: Cu bucurie și entuziasm dar și cu dorința de a duce mai departe ceea ce au început predecesorii mei. Cu Preasfințitul Cristian am slujit împreună aproximativ 6 ani în această parohie, fapt care mi-a permis să dobândesc o oarecare experiență despre felul cum funcționează o parohie în diaspora în general și în Franța în mod particular, întrucât modul de organizare este diferit față de alte țări europene. Vestea numirii m-a făcut totodată să-mi aduc aminte de Cuvântul Domnului către profetul Isaia din capitolul 43.1-2, pe care le-am scris și pe iconița de amintire a hirotonirii mele întru preoție: „Nu te teme, pentru că eu te-am răscumpărat, te-am chemat pe nume, al meu tu ești. Când vei trece prin ape, eu voi fi cu tine, prin râuri, ele nu te vor înghiți”. Încrezător în Bunul Dumnezeu i-am spus din nou, ca și la începutul vocației,­­ „Doamne primește-mă așa cum sunt și fă din mine ceea ce vrei”.

TT: Care a fost reacția credincioșilor parohiei, care provin, în mare parte, din Eparhia de Maramureș, zona Țării Oașului?

Pr. Mihai: Cred că cei mai îndreptățiți să vă răspundă la această întrebare sunt dânșii, însă m-au lăsat să înțeleg că și ei se bucură să fie alături de mine, precum și pentru mine este o bucurie să le fiu alături. Faptul că provin din Eparhia de Maramureș este pentru credincioșii noștri un motiv în plus de încântare. Mi-au mărturisit-o nu o dată. Aș spune că este un semn vizibil al faptului că Biserica si Eparhia lor îi însoțește chiar și în acest exod, nu de puține ori dureros, înspre lumea occidentală. Credincioșii parohiei noastre provin în proporție de 90% din Eparhia de Maramureș, din frumoasa Țară a Oașului și a Maramureșului. Însă avem familii și din zone precum: Oradea, Cluj, Târgu Mureș... important este că toți se bucură de a se putea regăsi împreună pentru a-l lăuda pe Dumnezeu.

TT: Preot din Maramureș, credincioși majoritari din Eparhia de Maramureș. Vă simțiți acasă la Paris?  

Pr. Mihai: Fără nici o ezitare aș răspunde, DA. Desigur, răspunsul meu este atât de categoric și grație faptului că am avut suficient timp la dispoziție pentru a mă obișnui, a împăca spiritul culturii maramureșene cu cel al metropolei pariziene. Însă spiritul care predomină în parohia noastră este cel cunoscut de mine de pe vremea când eram tânăr prunc; o lume a oamenilor simpli care caută în Dumnezeu un sprijin și o hrană sufletească, căci majoritatea sunt fideli sacramentelor. O realitate totodată modernă dar în care, mărturisesc cu bucurie, s-a păstrat gustul rugăciunii și setea inimii după Dumnezeu. Nu e puțin lucru, căci în societatea lumii de azi, în miezul prosperității, omul este adesea lovit de o amnezie spirituală și se abate cu ușurință de la drumul sfințeniei. Ori faptul că suntem o comunitate bine închegată permite o și mai bună păstrare vie a memoriei, a obiceiurilor spirituale sănătoase ce se transmit din generație în generație. În felul acesta ne întărim reciproc și protejându-ne de cel rău, încercăm să ținem calea lui Dumnezeu.

TT: Cum ați caracteriza Parohia „Sfântul Gheorghe” din Paris?

Pr. Mihai: Parohia de la Paris chiar anul acesta sărbătorește 75 de ani de la fondarea ei de către Mgr. Gheorghe Surdu. Din punct de vedere canonic, parohia este una personală, adică toți credincioșii greco-catolici care se află pe teritoriul Franței aparțin de ea. Teritoriul ei se întinde pe toată Franța însă marea majoritate a credincioșilor se află în periferia Parisului, de aceea și activitatea noastră se concentrează în această zonă. Dacă ar trebui să fac o descriere, pe lângă cele amintite mai devreme, aș zice că este o parohie dinamică, cu multe familii tinere, mulți copii, tineri care sunt apropiați de biserică. Aceasta este bogăția noastră cea mai mare.

TT: Ce vă propuneți pentru perioada care urmează, ca paroh?

Pr. Mihai: Duminică 12 decembrie 2021 când am fost instalat Paroh și Rector al Misiunii Greco Catolice din Paris, Mgr. Pascal Gollnisch care este Vicarul Ordinariatului pentru Orientalii Catolici, prin ritualul de instalare m-a îndemnat, „Să fiu atent ca gustul rugăciunii să fie întreținut în această parohie”. Acest îndemn a vibrat profund în atenția și inima mea. L-am luat și ca pe un imbold venit din partea Spiritului Sfânt și îmi voi da toată silința să-l împlinesc în toate. Tot ceea ce vom reuși să facem împreună să fie însuflețit de rugăciune. De aceea, ca și până acum, nu o să lipsească pelerinajele care au meritul de a suda comunitatea și de a o ajuta să transmită credința generațiilor viitoare. O atenție deosebită o voi acorda în continuare practicii sacramentale, îndeosebi sacramentului Spovedaniei și al Împărtășaniei cu Sfânta Euharistie. Dar cred că se impune și un efort mai susținut de aprofundare catehetică asupra Sfintelor Taine în general și o conștientizare mai atentă a valorii spirituale a acestora de către credincioși.

TT: Urmează Sărbătoarea Nașterii Domnului. Cum vă pregătiți? Cum trăiește Crăciunul o parohie românească în occident?

Pr. Mihai: Tonul pregătirii pentru Sărbătoarea Nașterii Domnului îl dă intrarea în Postul Crăciunului. Un timp de pregătire sufletească celebrat în mod solemn prin liturgia Bisericii și intensificat prin sacrificiul individual și efortul comunitar de a veni în ajutorul unei case de copii din România. Așadar aceasta este o acțiune comună, însă una care se construiește pe baza  unei jertfe personale pe care credinciosul și-o alege după puteri și după măsura dragostei. În felul acesta, prin solidaritatea noastră față de ceilalți, vrem să mărturisim solidaritatea lui Dumnezeu față de noi. Prin puținul nostru bine, vrem a aminti marele bine pe care Dumnezeu ni-l face venind să locuiască în lume și în sufletele noastre. Pe de altă parte, aș spune că Sărbătoarea Crăciunului se trăiește cu dorul de locurile natale și de cei dragi. Parohia încearcă, prin celebrarea liturgică și prin colindul tradițional, să aline dorul acesta și să păstreze spiritul autentic al sărbătorii.

TT: Mulțumim frumos, părinte și vă urăm sărbători binecuvântate, mult spor la muncă și multe haruri de la Dumnezeu pentru a vă putea îndeplini bine misiunea încredințată!

Pr. Mihai: Vă mulțumesc! Sărbători fericite și pline de lumină! 

Talida Trifoi – Biroul eparhial de presă

Duminică, 12 decembrie, în sânul comunității greco-catolice române de la Paris a avut loc un moment de sărbătoare. Părintele Mihai Marina a fost instalat paroh al Parohiei Sfântul Gheorghe din Paris.

În cadrul Sfintei Liturghii celebrată de Pr. Mihai Marina, împreună cu Pr. Gabriel Buboi, Rectorul Colegiului ”Pio Romeno” din Roma, Pr. Alin Cîndea și alți preoți invitați, Mons. Pascal Gollnisch, Vicar General al Catolicilor Orientali din Franța, l-a instalat paroh pe părintele Marina, care slujește de opt ani în cadrul comunității românești din capitala Franței. Noul paroh îi succedă în această misiune Preasfinției Sale Cristian, care și-a încheiat slujirea la Paris odată cu alegerea sa ca episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș. 

Atmosfera a fost una cu totul de sărbătoare, prin participarea numeroasă la Sfânta Liturghie, de la care nu au lipsit familia noului paroh venită din România pentru această ocazie, dar și alți invitați de seamă. După încheierea slujbei, cei 30 de copii care se pregătesc pentru Prima Împărtășanie Solemnă au pregătit un frumos program de Crăciun, care a început cu o procesiune până în fața Sfântului Altar unde s-a desfășurat sceneta Nașterii Domnului, având toate personajele biblice reprezentate; copiii au fost conștiincios pregătiți de către Flaviu și Adina Turbui.

Un grup de bărbați de la Tirșolț (jud. Satu-Mare), precum și un tânăr din parohie, i-au încântat pe cei prezenți cu frumoase colinde tradiționale învățată de la moșii și strămoșii lor.

Bineînțeles din acest moment de sărbătoarea nu putea să lipsească Moș Crăciun, care a ascultat cu atenție cele prezentate, declarându-se mulțumit, având în cele din urmă daruri pentru toții copiii prezenți.

În acest răstimp binecuvântat de pregătire pentru întâmpinarea Pruncului Isus răsună în inimile noastre urarea copiilor pe care ne-au făcut-o la sfârșit:

Astăzi noi v-am colindat,

Sfaturi bune v-am lăsat,

Mulţumim c-ați ascultat.

Iar de-o fi să daţi de greu,

Amintiţi-vă mereu,

Că există Dumnezeu.

ACC - http://www.e-communio.ro

Frumoase colinde au răsunat duminică, 12 decembrie 2021, de la ora 19:00, în biserica „Cristos Rege” din Sighetu-Marmației, „ca moment de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului”, așa cum a afirmat în debutul evenimentului părintele paroh Vasile Florea. A venit să ne colinde Corala Surorilor Maicii Domnului, care se află în an jubiliar, la 100 de ani de la înființarea Congregației. „Acest an jubiliar a fost sărbătorit prin mai multe momente dedicate și surorile au dorit ca astăzi să-l marcheze și prin acest concert de colinde, în biserica noastră, pentru că aici la Sighet, au o comunitate foarte vie și activă”, a spus părintele Florea.

„Congregația noastră aniversează jubileul a 100 de ani de înființare, ani de har și binecuvântare, astfel că surorile din Congregație au dorit să colinde pe bunii credincioși din parohia Sighet, purtând în suflete mulțumire și recunoștință față de toți colaboratorii din trecut și prezent care au susținut surorile în misiunea lor de-a lungul anilor”, a spus sora Teodorina, superioara generală CMD. În semn de recunoștință pentru tot a fost oferită Preasfințitului Vasile Bizău medalia omagială Mitropolit Dr. Vasile Suciu, părintele fondator al Congregației și o icoană cu Maica Domnului, asigurat fiind că este mereu purtat în rugăciunea surorilor. Cadoul surorilor dăruit părintelui paroh Florea și parohiei din Sighet a fost Icoana cu Sfânta Familie, „care să vă amintească că sunteți mereu în rugăciunile surorilor”, a afirmat sora superioară.

Al doilea moment foarte important al serii a fost lansarea cărții „Scrieri istorice” de Tit Bud (1846 – 1917), fost vicar al parohiilor greco-catolice de Maramureș în cadrul Episcopiei de Gherla. Cartea a fost îngrijită de Ioan Ardeleanu-Pruncu și a apărut la Editura „Valea Verde” din Sighet, având 4 părți:

I. Disertațiune despre episcopii  și  vicarii  români din  Maramureșiu

II. Însemnări și date  despre  înființarea  parochiei greco-catolice  române  din  Sigetul Maramuresiului

III. Date istorice despre protopopiatele, parochiile  și mânăstirile române din Maramureșiu din timpurile vechi până în 1911

IV. Istoria comunei Satu–Șiugatagu  (manuscris).

În debutul cărții apare Biserica greco-catolică “Adormirea Maicii Domnului” din Sighetu-Marmației, ctitorită de Tit Bud, biserică încă neretrocedată, după ce a fost confiscată în 1948 de Autoritățile Comuniste și predată Bisericii Ortodoxe.

„M-am învrednicit eu să scot la lumină aceste scrieri ale lui Tit Bud, care, după moartea sa, nu au mai fost multiplicate”, a afirmat domnul Ioan Ardeleanu-Pruncu, în prezentarea cărții. Primele trei părți sunt scrieri de peste 100 de ani ale fostului vicar, care au fost publicate în puține exemplare, pentru că sigur a fost pe cheltuială proprie, a spus domnul Ardeleanu, care a explicat modul în care Tit Bud a fost numit de mai mulți istorici „Unul dintre cei mai mari cărturari ai Maramureșului”, fiind și primul Maramureșean introdus în Enciclopedia Română, în 1892.

„Tit Bud a fost un om care s-a dedicat total comunității lui și această dedicare e atât de prezentă în operele, în faptele, în modul cum încearcă să ridice spiritual, intelectual poporul nostru, că putem să-l luăm exemplu”, a spus PS Vasile Bizău la finalul evenimentului. „M-am născut la un secol distanță de data în care Tit Bud a fost hirotonit preot” (14 octombrie 1869 – 14 octombrie 1969), a afirmat Ierarhul, care a exprimat faptul că acest lucru îl face să fie și mai interesat de a aprofunda figura fostului vicar. A mulțumit părintelui Florea pentru invitația la eveniment, surorilor și domnului Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru contribuția adusă în publicarea acestui volum.

Seara s-a încheiat cu frumosul colind al corului parohiei „Cristos Rege” din Sighet (dirijor prof. Rodica Gheorghiu), care a urat Sărbători binecuvântate tuturor participanților la eveniment, urmat de urarea „La mulți ani”, cântată de ambele coruri.

Biroul eparhial de presă

„Sărbătoarea Sfântului Nicolae ne cheamă pe toți în această seară la Sfânta Liturghie aici, în parohia voastră din Satu Mare, unde el este cinstit în mod deosebit, fiind patronul acestei biserici”, a afirmat PS Vasile Bizău în deschiderea cuvântului de învățătură rostit în parohia „Sfântul Nicolae” din Satu Mare, cu ocazia hramului acesteia, sărbătorit luni, 6 decembrie, de la ora 18:00. Alături de Preasfințitul, au concelebrat părintele paroh Pallai Adalbert și alți preoți invitați la sărbătoare, din oraș și din localitățile învecinate.

 „Chemarea Sfântului Nicolae este una puternică, glasul lui îl auzim dacă urechile noastre sunt deschise înspre vocea credinței. Dacă avem obișnuința interioară de a căuta și a asculta glasul sfinților, îl regăsim și pe cel al Sfântului Nicolae, care ne cheamă să-L lăudăm pe Dumnezeu și în aceeași măsură cu lauda pe care o aducem lui Dumnezeu, să reînnoim fiecare dintre noi bucuria de a fi în turma lui Hristos”, a afirmat Ierarhul.

Sfântul Nicolae este unul cunoscut și cinstit în toate bisericile și în afara lor, și se face model pentru cei care vor să urmeze învățătura creștină, a explicat PS Vasile: „În Sfântul Nicolae găsim așadar această deschidere universală și această căutare a sa de a se face aproape de orice om. Sunt cunoscute minunile Sfântului, actele lui de binefacere, grija lui pentru ceilalți, pentru cei săraci… Vocația ecumenică ne cheamă pe toți să fim atenți la cei din jur, ne cheamă să nu ne închidem, să nu fim doar noi între noi, prizonieri ai propriilor ideologii. Vocația ecumenică, care este una a trăirii creștine și a căutării de a face bine în jurul nostru, este evanghelică. Iar evanghelia se propovăduiește prin gesturi, prin fapte concrete, prin atitudine”. Sfântul Nicolae ne învață ce este bunătatea, „iar acolo unde este prezentă această virtute a bunătății, omul gustă mai mult din bunătatea lui Dumnezeu”.

La final, părintele paroh Pallai Adalbert a mulțumit Preasfințitului pentru frumoasele cuvinte rostite în parohia din Satu Mare și tuturor celor care s-au alăturat sărbătorii parohiei, unindu-se în rugăciune cu credincioșii de aici.    

Biroul eparhial de presă

Miercuri, 1 decembrie 2021, Preasfințitul Vasile Bizău a participat, de la ora 11:00, la Ceremonialului religios și militar organizat cu ocazia Zilei Naționale a României, la Monumentul Ostașului Român din Baia Mare.

De la ora 12.30, a fost prezent în parohia Șișești, la biserica „Biserica Unirii tuturor românilor”, ctitorită de părintele Vasile Lucaciu, Leul din  Șișești, care este înmormântat chiar în interiorul său. Aici a avut loc Te-Deumul urmat de parastasul celebrat la mormântul părintelui Lucaciu și la final, un program artistic oferit în colaborare cu Primăria Șișești. Prezenți la eveniment au fost pr. vicar general Augustin Butica, pr. paroh Horț Gabriel și alți preoți din Eparhie, autorități locale și județene și credincioși din Șișești și din localitățile înconjurătoare.  

„Ziua națională a României este sărbătoarea noastră, a tuturor, a tuturor celor care simt românește, care vorbesc românește… Această biserică în care ne aflăm aduce și mai multă solemnitate zilei, deoarece aici găsim legătura și parcurgem istoria care ajunge până la noi. Biserica este ctitorită de preotul Vasile Lucaciu și este dedicată tuturor românilor, este o biserică simbol și mesajul ajunge până la noi și ne face ziua și mai înălțătoare”.

În dorința de a-i face pe credincioșii prezenți în biserică să simtă prezentă acea bucată din istorie în care s-a inaugurat biserica din Șișești, Ierarhul a adus în lumină cuvintele părintelui Lucaciu de la acel eveniment, din 1890: „Și zidirea aceasta nu este o simplă clădire de piatră pe piatră, ci este întruparea unei idei, a unui ideal, carele pe ceriul vieții mele strălucește ca un soare, luminând cu razele sale trecutul, prezentul și viitorul neamului meu iubit. Ce ne-au lăsat istoria, ce ne-au transmis părinții noștri, ce au cântat poeții, ce dorește tot sufletul meu de român: măreața, fericitoarea, sfânta unire a tuturor românilor am avut eu și cu mine poporul meu să fie simbolizată în această măreață biserică… ca să vestească generațiilor prezente și viitoare, ce are să spere românul, la ce trebuie să năzuiască, care este culmea aspirațiunilor sale pe acest pământ.”. „Unirea tuturor românilor s-a înfăptuit într-o țară, dar avem de lucrat și la unirea în cuget și simțiri. Asta ar trebui să fie un program și o preocupare națională, precum și un program spiritual: o unire în cuget și simțire, prin asumarea creștinismului pe deplin”, a afirmat PS Vasile. Hristos este modelul de urmat atunci când dorim să zidim ceva împreună, a exprimat Preasfințitul. Iar patriotismul se exprimă nu prin vorbe, ci prin fapte, iar aici, la Șișești avem un exemplu. Iar ceea ce a rămas este „chemarea la un program de țară început cu secole în urmă”. „Proiectul de țară pentru România a început în mod sistematic o dată cu Biserica Greco-Catolică și sunt trei generații mari de personalități care au contribuit la acest ideal”, a afirmat PS Vasile, pornind de la generația lui Inochetie Micu-Klein și Școala Ardeleană, apoi Adunarea pașoptistă de la Blaj și tot ce a înfăptuit ea, pentru  ca cea de-a treia generație, de la 1918, să poată să realizeze ceea ce a realizat. „Biserica Greco-Catolică, care are aici un reprezentat de seamă, pe Vasile Lucaciu, a vorbit prin fapte, fapte care rămân pe mai departe temelia unității noastre, a tuturor!”.

Biroul eparhial de presă

Au apărut calendarele pentru anul 2022, editate de către Episcopia Greco-Catolică de Maramureș. Calendarele se pot achiziționa de la biroul Contabilitate din cadrul instituției (Str. Vasile Lucaciu, 50, Baia Mare), dar și din parohiile greco-catolice de pe teritoriul Eparhiei. Sunt disponibile următoarele modele:

Calendar de perete (o foaie): Dimensiuni: 68 x 48 cm Limbi: Română, Maghiară, Ucrainiană Preț:  5 Ron
Calendar cu spirală: Dimensiuni: 34 x  23 cm Pagini: 12 Tema: Proiectul Sanctuarului Martirilor și Mărturisitorilor din Sighetu Marmației și Pelerinajele organizate la Cimitirul  Săracilor din Sighetu Marmației în perioada 2010-2021.  Preț:  10 Ron
Calendar Liturgic: Dimensiuni: 16 x 9,5 cm Pagini: 64 Preț:  5 Ron

Biroul eparhial de presă 

Duminică, 21 noiembrie, de sărbătoarea „Intrarea în Templu a Maicii Domnului”, la biserica „Sfântul Anton” din Baia Mare s-au făcut noi primiri în Reuniunea Mariană.

Candidatele: Veronica, Viorica și Manuela s-au făcut vrednice de a fi admise între fiicele alese ale Preacuratei Fecioare Maria. Sfânta Liturghie, în cadrul căreia a avut loc și Rânduiala primirii în asociație, a fost oficiată de părintele dr. Mircea Manu.

Candidatele au rostit în mod solemn dedicația lor de slujire față de Fecioara Maria, propunându-și cu tărie ca neîncetat să Îi servească, cu credință și iubire.

În predica sa, în Biserica frumos împodobită, pregătită cu multă grijă pentru această Sărbătoare, părintele ne-a reamintit că Maria este mama tuturor, este mama îndurărilor și ajută tuturor celor care recurg la Dânsa pentru ajutor.

La final, candidatele au primit Diploma de marinistă și medalia Fecioarei imaculate, ca aducere aminte, pentru totdeauna, de Patroana lor cerească. 

Întreaga Biserică a intonat Imnuri de laudă Fecioarei Maria.

Evenimentul s-a încheiat cu o poză de grup, Părintele fiind înconjurat cu drag atât de marianistele nou-primite cât și de celelalte marianiste din parohie.

Mulțumim bunului Dumnezeu pentru frumoasa manifestare în cinstea Preacuratei Sale Mame. Mulțumim tuturor marianistelor care, cu discreție și dragoste, au muncit pentru ca primirea în cadrul Reuniunii Mariane să fie făcută cu atâta căldură.

Coman Mirela,

președintă eparhială a Reuniunii Mariane

Duminică, 21 noiembrie 2021, de sărbătoarea „Intrarea în Templu a Maicii Domnului”, diaconul Paul Osoian a fost hirotonit preot, la biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, prin punerea mâinilor Episcopului Vasile Bizău.

După ce a fost încardinat în Eparhia de Maramureș la finalul anului 2019, prin primirea diaconatului, Paul Osoian a primit acum, după 2 ani, cu multă emoție și bucurie Treapta Preoției pentru care, așa cum a afirmat la finalul celebrării, cere Domnului harul de a avea „bucuria datoriei împlinite”.

Alături de Preasfințitul Vasile, au celebrat Sfânta Liturghie: părintele vicar general Augustin Butica, părintele Sorin Pop (paroh de Orman – parohia natală a noului preot), părintele Cristian Langa (Eparhia de Cluj Gherla – fost formator al părintelui Paul Osoian în timpul seminarului) și un sobor de preoți din Eparhie invitați la sărbătoare.

„O hirotonire de preot este un eveniment încurajator și este o sărbătoare pentru Biserică, în special pentru profundul sens teologic și spiritual pe care îl are. E nevoie de mulți ani de pregătire, dar dincolo de pregătirea instituțională prin școli, universități și practică, prin ani de diaconie, este, de fapt, identitatea preoțească, care caută mereu să fie actualizată de cel care primește această sfântă taină. Atunci când auzim vorbindu-se despre un preot,  facem legătura cu Hristos. Hristos cel Viu și pururi prezent, Dumnezeul nostru, este Cel care cheamă, este Cel care dăruiește acest dar și cel care primește darul preoției este legat de Mântuitorul Hristos”  a afirmat Preasfințitul Vasile Bizău în cuvântul de învățătură, după ce a mulțumit tuturor celor care s-au strâns la eveniment pentru a se ruga împreună și a-l însoți în acest fel pe noul preot, deoarece, a afirmat Ierarhul, „rugăciunea comunitară se înalță în fața Domnului în miros bineplăcut, asemenea tămâii pe care o vedem că se înalță și apoi lasă mirosul plăcut și în simțurile noastre”.

Și a explicat, prin referire la cum prezintă Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Evrei, misiunea preoțească: „Preotul este luat dintre oameni și pus pentru oameni în cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Pe de o parte este luat dintre oameni și prin sfințire, prin punerea mâinilor și harul Spiritului Sfânt, el este legat de Mântuitorul Hristos, pe care Îl reprezintă în mijlocul comunității și apoi este legat de comunitatea pe care o slujește”.

Explicând cuvântul evangheliei, Preasfințitul a îndrumat credincioșii prezenți să mediteze la viața lor din perspectiva relației cu bunurile, spre a fi aceasta favorabilă creșterii spirituale și creșterii în bucurie și împlinire, deoarece „Mântuitorul ne învață că omul reușește în viață atunci când pornește de la premiza de a se dărui și de a dărui. Cel care dăruiește, trăiește cu speranța că va primi înapoi în Împărăția lui Dumnezeu”.

Preotul, de asemenea, trăiește o viață de dăruire și o mare responsabilitate, primind Sfântul Trup al Domnului ca pe o comoară prețioasă, așa cum auzim în cadrul hirotonirii când Ierarhul îi așază în mână Trupul Domnului, zicând: „Primește acest Odor și-L păstrează pe El până la a doua venire a Domnului nostru Isus Hristos, când are să-L ceară de la tine înapoi“.

„Trăiesc sentimente de bucurie, de recunoștință și de preamărire a Dumnezeului Celui Viu și Veșnic… Iar bucuria datoriei împlinite este ceea ce-mi doresc și este scopul preoției mele”, a exprimat tânărul hirotonit, Paul Osoian, la finalul celebrării, mulțumind Domnului, Preasfințitului Vasile, iar apoi soției, familiei, colegilor și tuturor celor care l-au însoțit pe parcursul vieții și al studiilor. S-a angajat la o implicare totală și fără condiții în această misiune, mulțumind încă o dată soției, Maria, pentru disponibilitatea de a-i fi însoțitoare în misiunea pe care o va primi.

Părintele Paul Osoian  - Parcurs academic

Tânărul Ioan-Paul Osoian s-a născut și a copilărit în localitatea Orman din județul Cluj, fiind ultimul fiu al familiei Ana și Gheorghe Osoian, binecuvântată de Dumnezeu cu cinci copii.

A urmat școala primară și gimnazială satul natal, perioadă în care s-a implicat, în mod activ alături de părinții lui, la reactivarea Parohiei Greco Catolice din Orman.

În anul 2002, datorită spiritului religios în care a fost crescut, părinții punând la dispoziție casa părintească pentru desfășurarea oficiile religioase ale nou re-înființatei parohii greco-catolice Orman, după promovarea examenului de capacitate, s-a înscris la Liceul Teologic Greco-Catolic „Inochentie Micu” din Cluj-Napoca, pe care l-a absolvit în anul 2006.

După absolvirea Liceului Teologic și promovarea examenului de bacalaureat, s-a înscris la Seminarul Teologic Eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca, secția Teologie Pastorală, din cadrul Universității Babeș-Bolyai. După obținerea diplomei de licență, în anul 2011, datorită bunului parcurs spiritual și intelectual din timpul seminarului, a obținut, din partea Congregației pentru Bisericile Orientale, o bursă de studii la Roma, fiind găzduit, alături de alți alumni, la Colegiul Pontifical ,,Pio Romeno” din Cetatea Romei.

Între anii 2011-2014 a urmat cursurile Institutului Pontifical Oriental din Roma, specializarea Teologie Liturgică.

A fost hirotonit diacon la data de 29.12.2019 prin punerea mâinilor Preasfințitului Vasile Bizău, Episcop de Maramureș, fiind astfel încardinat în Eparhia de Maramureș

S-a căsătorit în anul 2015 cu Maria Pavel, originară din Mocira, județul Maramureș, iar Bunul Dumnezeu le-a binecuvântat familia cu doi copii.

Îl rugăm pe Atotputernicul Dumnezeu să-i dăruiască preoție sfântă!

Biroul eparhial de presă