Luni, 31 august 2020, părintele BILȚIU DĂNCUȘ Petre Ioan Flaviu a fost condus pe ultimul drum de către familie, prieteni și colegii preoți din eparhia de Maramureș.

Slujba de înmormântare a fost celebrată de către Preasfințitul Vasile Bizău, împreună cu părintele vicar general Augustin Butica, părinții protopopi Roman Dumitru și Feier Iacob și preoții care au luat parte la eveniment. Oficiul a avut loc la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare, oraș în care părintele a locuit în ultimii ani.

„Oare ce am venit să vedem?, s-a întrebat retoric, în cadrul omiliei, Preasfințitul Vasile, (reluând cuvintele Mântuitorului Hristos, când acesta le-a vorbit mulțimilor despre Ioan Botezătorul - Mt., 11)… Un om îmbrăcat în haine moi? Nu! Haina regală, părintele Bilțiu a îmbrăcat-o în suflet! Și doar cei care l-au cunoscut au putut să înțeleagă că haina regală era cea a sufletului. Pe cine am venit să vedem? Un preot? Da, un preot! Și nu orice preot, ci un preot devotat, credincios, zelos, un preot bun, un preot după inima lui Isus...”.

Preasfințitul Vasile a povestit modul în care l-a cunoscut pe părintele Bilțiu, în anii 1990, după revoluție, în casa părintească, la Dragomirești, unde părintele venea să celebreze Sfânta Liturghie pentru credincioșii din localitate: „L-am însoțit de atunci la multe Sfinte Liturghii pe care le-a celebrat în Dragomirești și Ieud, mergând pe jos, trecând peste câmpul pe care-l numeam Dumbravă și povesteam... Eu eram tânăr, iar părintele avea deja experiența vieții, însă era foarte măsurat în cuvinte și nu prea povestitor, cum suntem noi obișnuiți…”.   

A amintit apoi modul exemplar în care lucra ca bibliotecar la Episcopie: „Îl regăseam în mod continuu traducând cărți din franceză sau maghiară și era atât de încântat când găsea în textele pe care le traducea conținut spiritual, idei teologice, sfaturi practice pe care dorea să le împărtășească. Se bucura să le împărtășească câte ceva studenților… Mereu o voce a spiritului, nu era o persoană impozantă, ci un căutător în spirit și botez”, a afirmat Ierarhul, care a caracterizat viața părintelui Bilțiu ca fiind „o viață de asceză”. „S-a născut în ziua în care Biserica sărbătorește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie 1932) și a trecut la cele veșnice pe data de 29 august 2020, de sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Are, deci, multe afinități cu figura aceasta profetică a unui slujitor, care este un ascet. Mai rar întâlnim astăzi oameni care să-și asume un drum atât de profund marcat de viața simplă și spirituală. Părintele rămâne un model pentru preoții de astăzi, mai ales pentru preoții tineri…”, a afirmat Preasfințitul Vasile. A relatat și anii de pastorație ai părintelui în parohia Preluca Nouă, modul anevoios în care a construit bisericuța de lemn din localitatea de pe vârf de deal, unde urca pe jos, deseori purtând tabla pentru acoperișul bisericii în spate: „Avea un zâmbet discret care spunea multe despre sufletul lui...”, își amintește Ierarhul.

„Îi cerem astăzi Domnului ca bucuria din cer să fie garanție pentru cei care l-au cunoscut, cei care i-au primit sfatul, cei care l-au apreciat. Biserica astăzi pierde un credincios devotat, dar lucrarea Spiritului rămâne și este activă, lucrarea Spiritului lui Dumnezeu, prin vrednicia acestui preot. Se văd cele săvârșite, înfăptuite, realizate de el, dar sunt mult mai multe cele care nu se văd, ce a lăsat în sufletele oamenilor. Astăzi reconstituim un puzzle, un mozaic cu amintirile pe care le avem, dar sunt sigur că Dumnezeu reconstituie întreagă frumusețea sufletului său, de slujitor devotat în simplitate, asemenea lui Ioan Vianney, care a pus umărul la zidirea Bisericii. Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace!” - sunt cuvintele cu care Preasfințitul Vasile și-a încheiat omilia din cadrul oficiului înmormântării.  

Părintele Bilțiu Ioan a fost înmormântat în cavoul familiei Bilțiu, din Cimitirul Greco-Catolic Gară, Satu Mare. 

Date biografice:

Părintele Bilțiu s-a născut în data de 24 iunie 1932, în localitatea Ocna Șugatag, jud. Maramureș.

A fost hirotonit preot în data de 19 mai 1974, de episcopul de pie memorie Ioan DRAGOMIR.

A fost preot în Ieud și Dragomirești și ulterior, a ocupat funcția de bibliotecar la biblioteca Episcopiei Greco-Catolice de pe strada Vasile Lucaciu 50, Baia Mare. 

În anul 1998, a fost numit paroh de Preluca Nouă, Protopopiatul Mănăștur.

În anul 2008, a devenit preot pensionar și a locuit în orașul Satu Mare.

Bunul Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Biroul eparhial de presă