De sărbătoarea Buneivestiri, Biroul de Presă al Vaticanului a anunțat programul oficial al vizitei papei Francisc în România din perioada 31 mai – 2 iunie 2019.

După sosirea Sanctității Sale pe aeroportul Otopeni din București, unde va fi întâmpinat de Președintele României, Klaus Iohannis, papa Francisc va avea o serie de întâlniri cu autoritățile statului, societatea civilă și cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române.

În seara zilei de 31 mai papa Francisc va celebra Sfânta Liturghie la biserica Sfântul Iosif din București, iar în ziua următoare, 1 iunie, papa va oficia Sfânta Liturghie la sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc.

Bucuria vizitei papei Francisc în România va fi încununată de Sfânta Liturghie din data de 2 iunie, care se va oficia pe Câmpia Libertății din Blaj. În cadrul Sfintei Liturghii, celebrată în rit bizantin, Sanctitatea Sa va ridica la cinstea altarelor pe cei șapte episcopi martiri ai Bisericii Greco-Catolice din România, morți în faimă de martiri sub regimul comunist ateu.

Pentru cei șapte episcopi greco-catolici, calvarul a început pe 3 septembrie 1948, când a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu a fost depus din funcție de Guvernul Petru Groza. La 18 septembrie 1948, au fost depuși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcop-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj.

În zilele de 28-29 octombrie 1948, au fost arestați toți cei sașe episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie și Iuliu Hossu, și duși mai întâi la vila patriarhală de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul Justinian, apoi la Mănăstirea Căldărușani și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.

În data de 8 noiembrie 1948, a fost publicat în Monitorul Oficial decretul prin care a fost demis și Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcție (deși arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948, Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naționale a emis decretul 358/1948, care a stabilit încetarea cultului greco-catolic și exproprierea tuturor bunurilor acestuia.

Preasfințitul Alexandru Rusu, episcop de Maramureș, a avut același parcurs de suferință, asemenea celorlalți episcopi și credincioși care au rămas dârzi în credința catolică în fața ateismului comunist român. Primul ierarh al Eparhiei de Maramureș a fost transportat în mai multe domicilii forțate (Căldărușani, Curtea de Argeș, mănăstirea Cocoș) și întemnițat în închisorile de la Sighet, Pitești și Gherla.

După arestare și trecerea prin lagărele organizate la Dragoslavele și la mănăstirea Căldărușani, Preasfințitul Rusu a fost dus pentru anchetă la Direcțiunea Generală a Securității Poporului. Aici el a refuzat o nouă invitație la defecțiune. După aproape 5 luni de cercetări, întors în lagărul de la Căldărușani, el le-a povestit în detaliu colegilor de suferință cele întâmplate la Securitate. Părintele Iuliu Rațiu a redat în memoriile sale un dialog care „i s-a întipărit în minte” și pe care „l-a reprodus aproape textual tocmai pentru ineditul dintr-însul”:

Episcopul Alexandru, un bărbat integru, curajos, intransigent […] L-au dus la «Interne» [la Securitate]. Acolo îl luă în primire un tinerel care-i oferi – auziți bine – ce?

– Pot să-ți dau, monseniore, orice vrei! Pot să te fac mitropolit [ortodox] de Iași! […]

– Domnule anchetator, răspunse monseniorul Alexandru, de ce mă insulți? Eu cred că menirea D-tale în postul pe care-l ocupi nu este aceea de a-l insulta pe cel pe care-l cercetezi.

– Cum te insult, monseniore?, strigă tinerelul.

– Așa, că mi te prezinți cu o astfel de ofertă, uitând că eu sunt episcop greco-catolic de Baia Mare și mă crezi că aș fi în stare și că aș putea să-ți accept oferta! 

– Dar nu știi, monseniore, că ești în mâinile mele și eu pot să te bag și la 25 de ani închisoare? se rățoi obraznicul.

– Fă-o pe viață, că va fi mai scurtă!

După un proces stalinist la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, a fost condamnat la închisoare pe viață, sub acuzația de înaltă trădare, iar data de 9 mai 1963, trece la cele veșnice în închisoarea din Gherla și este înmormântat fără nici un oficiu religios, într-un loc necunoscut din cimitirul La Cărămidă din periferia orașului Gherla.

Din dorința de a face cunoscute scrisorile pastorale trimise credincioșilor de episcopul Alexandru Rusu, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș a publicat un volum care însumează toate cele 50 de scrisori pastorale trimise de primul ierarh al acestei Episcopii. Cităm un fragment din discursul Episcopului Rusu din ziua întronizării întru episcopat în catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare, la sărbătoarea Întâmpinării Domnului din anul 1931: Pentru a corespunde însă acestor așteptări și pentru a putea realiza, cât mai deplin, nădejdile ce se leagă de noua noastră așezare eparhială, se cere imperios ca viața ei să pornească și să se dezvolte în linia tradiției strălucite, care face gloria de oricând a Blajului, centrul istoric atât de respectat al Bisericii noastre.

În curs de publicare se află un album omagial, intitulat Episcopul Alexandru Rusu, care ilustrează viața sa de martir și, de asemenea, o trilogie cu activitatea sa pastoral-misionară.

În același spirit educativ promovat de-a lungul timpului de Biserica Greco-Catolică și continuând tradiția școlilor Blajului, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș a înființat o Școală primară în Municipiul Baia Mare, care poartă numele episcopului dr. Alexandru Rusu.

Biroul eparhial de presă