În data de 12 iunie 2018, comunitatea greco-catolică din Tăuții de Sus a fost nevoită să predea biserica greco-catolică, monument istoric, parohiei ortodoxe din aceeași localitate. Construită în anul 1773, biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel a deservit ca biserică parohială pentru credincioșii greco-catolici români din localitate.

După instaurarea regimului comunist, România devine o închisoare mare cât țara, iar într-o Românie ocupată de armata sovietică și supusă izolării în lagărul comunist, Biserica Greco-Catolică era condamnată după un plan bine stabilit de la Moscova și care urma să fie pus în aplicare de către statul comunist român.

Presiunile, intimidările, arestările și torturile au fost încununate cu Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, prin care Biserica Greco-Catolică este suprimată și toate bunurile sunt trecute în posesia Bisericii Ortodoxe. Cu biserica și casa parohială confiscate de statul comunist și date Bisericii Ortodoxe, comunitatea greco-catolică din Tăuții de Sus își continuă drumul de credință în catacombe prin celebrarea serviciilor religioase în diverse locuri improvizate.

După căderea regimului comunist, comunitatea greco-catolică din Tăuții de Sus încearcă să reintre în posesia propriei biserici, în ciuda ostilităților parohiei ortodoxe din localitate, care își construise o biserică nouă. În urma refuzului parohiei ortodoxe de a retroceda comunității greco-catolice biserica, aceasta din urmă s-a văzut nevoită să apeleze la instanțele civile, în speranța că i se va face dreptate.

Prin Decizia Civilă nr. 388/A/2015 a Curții de Apel Cluj din 6 martie 2015, Parohiei Greco-Catolice Tăuții de Sus i se recunoștea dreptul de proprietate asupra bisericii monument istoric din localitate, și se dispunea restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul reînscrierii în favoarea Parohiei Greco-Catolice Tăuții de Sus a dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult, decizia fiind definitivă și executorie. Această decizie a fost executată, fapt ce adus la situația ca greco-catolicii din Tăuții de Sus să intre de drept și de fapt în posesia propriului lăcaș de cult.

Iată că după trei ani de când comunitatea greco-catolică din Tăuții de Sus a fost pusă în posesie și se roagă în propria biserică, azi, 12 iunie a.c., această comunitate se vede pusă în situația de a părăsi biserica construită de strămoșii lor la 1773, în urma altei decizii a aceleiași instanțe, Curtea de Apel Cluj, care anulează propria decizie din 6 martie 2015.

Ceea ce se întâmplă azi la Tăuții de Sus ne întristează și are la origini lipsa unei legislații clare, care să reglementeze situația juridică a lăcașurilor de cult confiscate de regimul comunist, precum și atitudinea Bisericii Ortodoxe Române și lipsa de voință a puterii politice din România, care neglijează Biserica Greco-Catolică minoritară în țara noastră.

Suntem la 100 ani de la Marea Unire a tuturor românilor, la care și-a adus un aport deosebit și Biserica Greco-Catolică din Transilvania, prin toți arhiereii, preoții și cărturarii ei, care au deșteptat în mentalul românilor din Ardeal sentimentul național român și dorința de unire cu frații lor de peste munți. Pentru toată această jertfă, Biserica Greco-Catolică nu ar merita să fie tratată cu atâta indiferență și soluții nedrepte. Abuzul regimului comunist din 1948 nu a fost nici astăzi reparat în totalitate.

Comunitatea greco-catolică din Tăuții de Sus se va ruga în continuare în spații improvizate și va privi cu întristare la locașul de cult, care va rămâne gol (întrucât parohia ortodoxă mai are o altă biserică mai mare) și care, probabil, va reveni la folosința pe care a avut-o înainte vreme, aceea de capelă mortuară.

Spiritul României moderne, la care au visat înaintașii noștri și pe care trebuie și noi să îl menținem viu, ʺo Românie Mare, întemeiată pe Dreptatea lui Dumnezeu și pe credința poporului săuʺ, după cum spunea Cardinalul Iuliu Hossu la Alba Iulia, nu stă numai într-un  sistem juridic care să împartă dreptatea omenească după principiul majorității, ci stă mai ales în Dreptatea lui Dumnezeu, vizibilă în atitudinea și spiritul de înțelegere a situațiilor concrete, în care fiecare persoană umană își regăsește locul în societate, având ca fundament credința creștină, bazată pe valorile evanghelice.

Biroul eparhial de presă