Vineri, 14 noiembrie 2025, a avut loc, la Muzeul Țării Oașului din Negrești-Oaș, conferința ,,Iuliu Hossu - Episcop al Marii Uniri”. Evenimentul a fost organizat de către Muzeul Țării Oașului, în colaborare cu Muzeul Județean Satu Mare, Protopopiatul Greco-Catolic de Țara Oașului și Primăria Negrești-Oaș.

Au intervenit: Preasfințitul Părinte Vasile Bizău, Episcop greco-catolic de Maramureș, prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, Decan al Facultății de Istorie și Filosofie - Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Mihai Andrei Mocan, muzeograf la Muzeul Județean Satu Mare, pr. Iacob Feier, Protopop de Țara Oașului. În cadrul evenimentului a avut loc lansarea cărții prof. dr. Ovidiu Mihai Hotca, o valoroasă cercetare despre Țara Oașului în vreme de război (1940–1944), dar și expunerea expoziției „Fericiții episcopi martiri greco-catolici români”, realizată de doamna muzeograf Denisa Săveanu-Cărăian.

Cu această ocazie, doamna primar Aurelia Fedorcă a conferit Preasfințitului Părinte Vasile Bizău titlul de cetățean de onoare al orașului Negrești-Oaș.

„Anul național omagial Iuliu Hossu este un an plin cu foarte multe evenimente frumoase care au loc în toată țara și acest lucru se datorează faptului că figura luminoasă a episcopului martir Iuliu Hossu trezește conștiințele și ne invită la a descoperi cine a fost el de fapt. Biserica Catolică este în anul acesta, 2025, și într-un An Jubiliar... În Anul Jubiliar se propune pelerinajul ca o formă deosebită de a marca Anul Sfânt și trecerea printr-o poartă sfântă a bisericii, poartă care îl simbolizează pe Hristos. Atunci când se trece printr-o poartă, se trece dintr-o dimensiune în alta și în același fel, cel care crede în Hristos, în viață, face un pelerinaj și trece dintr-o dimensiune în alta...”, a afirmat PS Vasile Bizău, amintind de figura luminoasă a episcopului martir Iuliu Hossu, care, în acest an omagial ne invită „să-i moștenim valorile și să-i perpetuăm memoria”. Ierarhul a creionat aspectele luminoase ale episcopului martir: el are un ideal, un ideal în care este cuprins binele comun, are o apropiere deosebită față de semeni (se implică activ în salvarea evreilor de la persecuție), umanitatea sa este desăvârșită și își trimite credincioșii în catedrala ortodoxă din Cluj atunci când comunitatea ortodoxă era redusă numeric și risca să-și piardă catedrala. „În închisoare îl regăsim ca un om care nu renunță la credința lui și vedem astfel că eroismul se îmbină cu sfințenia. Eroul este cel care nu renunță la idealul lui, la credința lui, la valorile lui. Iuliu Hossu rămâne celebrul prin sintagma: Credința noastră este viața noastră. Până la capăt a rămas fidel valorilor, principiilor și crezului său”, a punctat Preasfințitul Părinte Vasile.

Iuliu Hossu a fost legat de credincioșii din Negrești-Oaș și Bixad, unde venea cu drag în perioada 1920-1930 când era episcop al acestei regiuni, a transmis în profesorul univ. dr. Ovidiu Ghitta, vorbind despre perioada precedentă înființării Eparhiei de Maramureș.

Domnul profesor a prezentat trei zile de 1 decembrie din viața Episcopului Iuliu Hosu: Prima zi de 1 decembrie e cea din 1918, atunci când a citit rezoluția de unire, implicat fiind și în mobilizarea laicilor și clericilor din aceste zone să participe la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. „Acest 1 decembrie din 1918 este un moment de exuberanță, un moment de bucurie”.

„30 de ani mai târziu, pe 1 decembrie 1948, Iuliu Hossu este la Dragoslavele. Se afla în vila de vânătoare a fostului patriarh Miron Cristea, trecut între timp la cele veșnice. Nu de bună voie. Fusese reținut, fusese arestat, alături de colegii săi de episcopat. Șase episcopi ai Bisericii Greco-Catolice erau la Dragoslavele reținuți, ținuți în captivitate. Știm din memoriile sale, la 1 decembrie 1948 și-a spălat singur singura cămașă albă de schimb pe care o avea și a oficiat o slujbă în amintirea marelui moment petrecut în urmă cu 30 de ani... Două zile mai târziu, pe 3 decembrie 1948, cei șase episcopi greco-catolici arestați la Dragoslavele, au fost vizitați de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Iustinian Marina și de vicarul său, Teoctist Arăpașu. Cei doi înalți prelați ortodocși le-au oferit ultimul număr din Monitorul Oficial, din care reieșea că la 1 decembrie 1948, statul român a scos în afara a legii, a desființat din punctul său de vedere Biserica Greco-Catolică, confiscându-i întregul patrimoniu care ținea de organizațiile centrale ale acestei Biserici, adică mitropolie, episcopii, capitlu, mănăstiri ș. a. m. d. Iuliu Hossu consemnează trist în memoriile sale: «E o fărădelege. Decretul acesta rănește România. Și ne rănește și pe noi, dar nu vom înceta să ne iubim patria mamă»”, a afirmat prof. Ghitta, explicând faptul că 1 decembrie 1948 a fost momentul de durere pentru cardinal, când a constatat că este privat de libertate și i s-a transmis: „Nu mai aveți turmă. Turma voastră a trecut peste noapte în  altă parte”.

„Pe data 1 decembrie 1969 a fost ultimul 1 decembrie din viața lui Iuliu Hossu”, care s-a stins din viață pe 28 mai 1970, rămânând în memoria națională ca „un personaj vertical, un personaj care a luptat până la capăt pentru ideile sale, pentru principiile sale”, a conchis profesorul univ. dr. Ovidiu Ghitta.

Din partea Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș a fost conferită Crucea Eparhială „Fericitul Ep. Martir Alexandru Rusu” domnului prof. univ. dr. Ovidiu Augustin Ghitta, în semn de prețuire și recunoștință pentru frumoasa mărturie creștină, pentru activitatea constantă de a aduce la lumină și a face cunoscută istoria Bisericii Greco-Catolice, precum și pentru atașamentul față de Biserica noastră și valorile ei.

Evenimentul a fost moderat de către doamna Anca Natalia Rusu, manager al Muzeului Țării Oașului.

Talida Trifoi

Biroul eparhial de presă