Vineri, 11 octombrie a.c., de la ora 17:00, la Centrul Millennium din Baia Mare, s-a defășurat cea de-a treia ediție a simpozionului „Școala Ardeleană”, cu tema „Memorie și actualitate”.

Invitatul special al evenimentului a fost scriitorul și teologul Cristian Bădiliță. Au intervenit: Preasfinția Sa, Episcop Vasile Bizău, Prof. Univ. Dr. Petrică Pop Sitar, Prof. Univ. Dr. Nicolae Felecan. A moderat Pr. Dr. George Nicoară.

„Un eveniment cultural nu este întotdeauna sec încadrat, ci el respiră și trece și-n dimensiunile lui spirituale, iar prin tema și ziua de astăzi, de fapt, suntem și într-un moment cultural și într-unul spiritual, atât prin originea mișcării care a generat cunoscuta „Școală Ardeleană”, cât și prin conținutul, contribuția și conținutul operelor celor care și-au adus aportul”; sunt cuvintele Preasfințitului Vasile, care, în deschiderea simpozionului, a salutat pe fiecare conferențiar în parte.

Profesorul universitar dr. Petrică Pop Sitar a expus contextul istoric care a dus la formarea Școlii Ardelene. A explicat cum „preoții greco-catolici trimiși la studii în occident au avut acces la cărți de istorie, și-au dat seama de originea nobilă a poporului român, au revenit în România la mijlocul secolului 18 și au fost cei care au scris primele cărți de istorie, de gramatică, de științe”. Dintre ei au fost amintiți Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuil Micu Klein. „Ei au servit această idee măreață de origine nobilă a poporului nostru, ceea ce, în timp, a dus la înfăptuirea Marii Uniri”.

Prezent la eveniment a fost și domnul primar Cătălin Cherecheș, care a numit Școala Ardeleană  „unul dintre demersurile cele mai importante de emancipare din perspectivă socială și politică”, dar un demers început în sânul Bisericii Române Unite cu Roma.

Domnul Prof. Univ. Dr. Nicolae Felecan a prezentat biografia, opera și activitatea invitatului special al simpozionului, scriitorul și teologul Cristian Bădiliță. „Numărul mare de lucrări, scrise cu pasiune și profesionalism denotă o cultură enciclopedică cum rar se mai regăsește astăzi. Prin aceasta, domnia sa este un demn urmaș al marilor moldoveni botoșăneni, ctitori ai culturii române: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga și, aș zice, este și un fidel continuator al corifeilor Școlii Ardelene, care au studiat permanent în diverse centre culturale europene,au dat dovadă de multă mobilitate și nu s-au ferit de spiritul critic. Cât privește atitudinea față de propria-i scriitură, vedem un autor atât de prolific, o persoană angajată în societate, profund implicată în mersul evenimentelor, un vehement polemist și critic al imposturii comuniste și neocomuniste”, a afirmat domnul profesor Felecan.

Pasiunea pentru propria-i activitate s-a putut respira în sală pe parcursul simpozionului, prin faptul că scriitorul și teologul Cristian Bădiliță a reușit să mențină, timp de mai bine o oră și jumătate, atenția publicului la cotele cele mai înalte, prin conferința sa.

În prima parte, a prezentat câteva titluri din patrimoniul creștin universal, pe care le-a publicat în colecția „Marile Texte ale Creștinismului”. O bună parte a primului moment al conferinței a fost dedicată de către teolog explicării rugăciunii „Tatăl Nostru”, traducerilor și interpretărilor sale: „În comentariu, livrez toate aceste informații pentru a ne familiariza, pentru a nu rămâne doar cu o singură interpretare, în nici un caz pentru a desacraliza textul... Este foarte important să știm cu ce text ne rugăm, e foarte important să avem încredere în exactitatea traducerii cărții noastre sfinte; e foarte important și confortabil psihologic să ai încredere în legitimitatea acelei traduceri, în caracterul ei științific, care te ajută să faci pasul următor, la interpretarea duhovnicească și asimilarea conținutului duhovnicesc al textului respectiv”, a  afirmat autorul.

În a doua parte, Cristian Bădiliță a prezentat cea de-a doua ediție a albumului „Geniul greco-catolic românesc”, apărută cu trei zile înaintea simpozionului: „Am pornit la scrierea acestui album fără să-mi dau seama de enormitatea efortului care va urma, dar îi mulțumesc Celui de sus pentru numeroasele lucruri pe care eu însumi le-am descoperit; acest volum a fost o revelație în primul rând pentru mine. Toată lumea cunoaște nume precum: Inochentie Micu Klein, Gheorghe Șincai, Ioan Budai-Deleanu, George Coșbuc, Ion Agârbiceanu, pâna la Iuliu Maniu, Doina Cornea și Corneliu Coposu. Aceste nume fac parte din patrimoniul național. Toți românii, indiferent de cultură, sex, religie, toți cunosc aceste nume. Dar câți dintre noi am știut că ei au aparținut acestei tradiții, numită tradiția greco-catolică?”. „Ce au făcut acești oameni?”, s-a întrebat retoric scriitorul, răspunzând apoi: „Au pus bazele, acum 320 de ani, au lansat ceea ce ne obsedează de câțiva ani, proiectul de țară pentru România. Noi nu trebuie să găsim un proiect de țară, îl avem de 320 de ani. Trebuie să-l aplicăm, așa cum au încercat ei aici, în Transilvania, să-l realizele. Și care este proiectul de țată? Un singur cuvânt îl definește: Europenizarea!”, a afirmat clar și concis Cristian Bădiliță. Este un lucru pe care-l dorim azi și pe care ei, „oamenii aceștia profeți l-au propus acum 320 de ani. Iar acest proces se realizează prin recunoașterea rădăcinii identității propri: latinitate și creștinătate occidentală, catolică. Proiectul a fost reluat de generația Cuza și Kogălniceanu. Acelaș proiect ni-l dorim și noi astazi”. Așa explică Bădiliță istoria națiunii noastre, pe care trebuie să o acceptăm, „fie că ne place sau nu”.

În album „toate numele expuse sunt de prim rang, toate generațiile expuse sunt generații de aur”, spune el, „pentru că nu pot alege generații care să nu fie de aur… Este foarte important aportul tuturor”.

Ediția aceasta conține și un capitol suplimentar, dedicat celor 7 Episcopi martiri beatificați de Papa Francisc în iunie la Blaj, capitol care nu a putut fi redactat înainte de citirea decretului de beatificare.

Publicul a aplaudat secunde întregi la finalul expunerii marelui teolog și scriitor, Cristian Bădiliță, care a transmis pasiune pentru studiu și mai ales pentru istorie: „Văd că audiența vrea bis!”, a afirmat moderatorul, pr. George Nicoară, stârnind surâsul în sală. „Am fost aici cu toții, am fost captați, nu avem cuvinte!”, a rezumat părintele reacția publicului, lansându-i teologului invitația de a reveni la Baia Mare. 

Simpozionul „Școala Ardeleană” este organizat anual de către Departamentul pentru cultură din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, pentru a marca ziua Școlii Ardelene, sărbătorită la nivel național pe data de 11 octombrie.

Talida Trifoi – Biroul eparhial de presă