Romfilatelia, în parteneriat cu Oficiul Poștal al Statului Vatican, va introduce în circulație vineri, 31 mai 2019, emisiunea comună de mărci poștale România-Vatican 2019. Vizita Apostolică a Papei Francisc în România.

Emisiunea este alcătuită dintr-o coliță valoroasă, a cărei valoare nominală este de 11,50 lei.

După două decenii de la ultima vizită a unui Suveran Pontif în România, un nou Papă va vizita țara noastră în perioada 31 mai – 2 iunie.

Papa Francisc va fi prezent pentru prima dată în „Grădina Maicii Domnului”, așa cum a fost numită România de către Papa Ioan Paul al II-lea în Vizita Apostolică din luna mai a anului 1999. La vremea aceea, România nu era membră a Uniunii Europene, dar vizita Papei s-a desfășurat sub semnul unității, plasând România în atenția mass-mediei internaționale.

În fața Catedralei Patriarhale, Patriarhul Teoctist îi mărturisea Suveranului Pontif că îl primește „pe această vatră de lumină a neamului românesc, martori având, alături de noi, ierarhii, clerul și poporul de față. În persoana Sanctității Voastre, primim și cinstim Biserica lui Hristos”.

Vizita s-a încheiat într-o comuniune, o fraternitate adevărată, o apropiere unică în istoria Bisericilor Ortodoxă și Catolică, manifestată puternic în zona Parcului Izvor din Capitală, unde mii de ortodocși și catolici scandau cu o vibrantă emoție: „Unitate, unitate!”. Referindu-se la acest moment, Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu amintește: „Ecoul «unitate» rămâne. Deși la suprafață nu vedem mare lucru, totuși rămâne în inimile și în mințile oamenilor această chemare la unitate, exprimată într-un fel sau altul. Dar este o realitate: vrem acest lucru.”

Despre vizita Papei Francisc se poate spune cert că ea nu este o repetiție a ceea ce am trait în urmă cu două decenii. Este un nou Papă și vom participa la un eveniment deosebit cu un puternic ecou în țară și în afara ei.

Numele Suveranului Pontif vine de la Sfântul Francisc de Assisi. Așa cum a explicat Papa însuși, a ales acest nume din trei motive: pentru că Sfântul Francisc îi prețuia foarte mult pe săraci, era un om al păcii și nutrea un profund respect față de întreaga creație. Și, într-adevăr, săracii, pacea și grija pentru creație sunt o prioritate pentru Papa Francisc.   

Locașurile de cult catolice înscrise în programul de vizită al Papei Francisc sunt Catedrala Sfântul Iosif din București și așezămintele de cult catolic din Iași, Blaj și Șumuleu-Ciuc. În spațiul sfințit al Catedralei Naționale va fi rostită rugăciunea „Tatăl nostru”.

Sloganul acestei vizite „Să mergem împreună!” este un îndemn la comuniune și la cooperarea tuturor, indiferent de apartenență religioasă sau etnie, pentru urmărirea binelui comun, a păcii și bunei înțelegeri.

Pe 2 iunie, pe Câmpia Libertății de la Blaj, Suveranul Pontif va oficia beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici martiri: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu. „Este o mare bucurie nu numai pentru Biserica Greco-Catolică” - a mărturisit PS Mihai Frățilă, Episcop greco-catolic de București -, „ci și pentru orice om de bună voință care înțelege că jertfa lor a fost jertfa unei Românii demne care trebuie întotdeauna recunoscută”.

Unele s-ar putea să vă surprindă!

Vaticanul nu este cu siguranță un parc de distracții pentru teoreticienii de conspirații. Cele mai multe dintre activitățile care au loc în interiorul zidurilor sale ar putea fi mai degrabă plictisitoare pentru publicul larg. Aura misterioasă care înconjoară Archivum Secretum Apostolicum Vaticanum - aceasta este denumirea completă a Arhivelor Vaticanului - ar putea să se datoreze doar unei traduceri greșite din originalul latin: "secretum" nu trebuie tradus ca "secret", ci înseamnă pur și simplu "personal". Oricine a avut vreodată un birou ar putea vedea probabil ceea ce este în joc: Arhiva secretă a Vaticanului este o colecție de documente personale, în special scrisori private, cronici și înregistrări istorice ale Papilor din trecut. Ne pare rău dacă stricăm distracția, Dan Brown & Co.

Am dori să vă împărtășim o listă cu 11 întrebări pe care ați dorit să le puneți probabil întotdeauna, despre Vatican.

1. Câți oameni trăiesc în Vatican?

Exact 605.

2. Câți dintre acești 605 locuitori sunt preoți?

În Vatican există 62 de laici, pe lângă cei 105 membri ai Gardei Elvețiene. Ceilalți locuitori sunt cardinali, episcopi, preoți, călugări și călugărițe.

3. Câți oameni lucrează în Vatican?

Se spune că atunci când un jurnalist l-a întrebat pe Sfântul Părinte Ioan al XXIII-lea (1958 - 1963) câte persoane lucrau în Vatican, Papa s-a oprit, s-a gândit un moment și apoi a răspuns: "Aproximativ jumătate".

Lăsând glumele la o parte, 4,810 de oameni lucrează pentru Sfântul Scaun (asistând lucrarea pastorală a Papei în lume) și în Cetatea Vaticanului. Ca orice alt oraș, Vaticanul are un supermarket, muzee și așa mai departe.

Sfântul Scaun are 2880 de persoane angajate în 65 de organisme diferite (congregații ale Vaticanului, consilii pontificale, nunțiaturi, birouri...). Doar în Vatican există 1.930 de angajați.

4. Câte biserici există în Vatican?

Pe lângă bazilica Sfântul Petru există alte șase biserici: San Pellegrino in Vaticano, Santi Martino și Sebastiano degli Svizzeri, Sant'Anna dei Palafrenieri, Sant'Egidio în Borgo, Santo Stefano degli Ungheresi și Santo Stefano degli Abissini.

5. Câte muzee există?

Chiar dacă vorbim despre "Muzeele Vaticanului" la plural, este o singură structură care include multe muzee și galerii (cum ar fi Pinacoteca Vaticana, Muzeul Pio-Clementino, Colecția de artă religioasă modernă, Muzeul Chiaramonti și Muzeele Gregorian Etruscan și Gregorian Egiptean). În total, există 54 de galerii, inclusiv Capela Sixtină.

Muzeul conține aproape 70.000 de opere de artă, dintre care 20.000 sunt expuse, iar în prezent lucrează 640 de persoane care lucrează în 40 de departamente diferite.

Ca o notă separată, în Palatul San Carlo se află cinematograful Vaticanului (administrat de Filmoteca Vaticana), în care Papa, personalul Vaticanului și oaspeții participă la proiecții.

6. Câte clădiri există?

Din câte știm, nu există un număr oficial, dar nu poate fi prea multe într-un spațiu de 0,44 km pătrați, mai ales când mult spațiu a fost alocat pentru Bazilica San Pietro și piața sa. Trebuie amintit că Vaticanul are și 13 clădiri în orașul Roma (inclusiv Bazilica Santa Maria Maggiore și San Giovanni in Laterano), precum și Bazilica Santa Maria degli Angeli din Assisi și Castelul Gandolfo (reședința de vară a papilor). Ele sunt clădiri extrateritoriale, adică, atunci când intri în aceste locuri nu suntem în Italia, ci în Vatican.

7. Câte posturi de radio există?

Numai unul, Radio Vatican, cu canalele sale diverse. După reforma Papei Francisc, face parte din Secretariatul pentru Comunicare al Sfântului Scaun. A fost înființat în 1931 de către inventatorul radioului, Guglielmo Marconi. Acesta difuzează pe Internet în 38 de limbi și are 355 de angajați din 59 de țări diferite.

8. Câte canale TV există?

Nici unul. Centrul de Televiziune al Vaticanului nu este un canal de televiziune, ci un centru de producție de televiziune dedicat, în primul rând, acoperirii activităților Papei, împărtășind semnalul său cu diferite canale TV, canale web și canale YouTube din întreaga lume.

9. Cât de vechi este Statul Vatican?

Statul Vatican a fost înființat la 11 februarie 1929, când a fost semnat Tratatul Lateran. Originile sale datează de la martiriul Sfântului Petru în Circul lui Nero, care a avut loc acolo unde astăzi este Bazilica Sfântul Petru.

10. Bazilica Sfântul Petru este catedrala Papei?

În realitate nu este. Catedrala Papei - biserica sa ca episcop al Romei - este bazilica San Giovanni din Laterano, care este în afara Vaticanului, dar are statut extrateritorial.

11. În ce limbi sunt terminalele ATM din orașul Vatican?

În limbi diferite, dar și în limba latină!

Traducere: Ioan-Ștefan Dumitraş

Sursa: http://www.e-communio.ro

„Îngerii păzitori ce priveghează aici nevăzuți, la marele altar de jertfă devenit relicvar al moaștelor Episcopilor noștri ne întreabă și pe noi astăzi, așa cum, odată, le întreba pe femeile purtătoare de mir: De ce ați venit aici? De ce căutați pe Cel Viu între cei morți? Nu este aici, a înviat! Iată doar locul unde a fost pus… De ce ați venit aici la Cimitirul Săracilor? Ce căutați aici, în acest cimitir al morților? Căutați niște morți? Ce vom răspunde? Nicidecum! Noi îi căutăm pe cei care știm că au înviat pentru credință. Căutăm pe aceia care s-au jertfit pentru credința în Cel Înviat, dar acum știm că au înviat și mijlocesc pentru noi ca fericiți martiri pentru credință…” - sunt cuvintele Preasfințitului Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, rostite în cadrul omiliei ținute la Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației.

A avut loc aici, ca în fiecare an, pelerinajul în cinstea Episcopilor morți în faimă de martiri sub regimul comunist. Evenimentul s-a desfășurat sâmbătă, 11 mai 2019 și a cuprins parcurgerea în procesiune a traseului -Memorialul Durerii-Cimitirul săracilor- și Sfânta Liturghie celebrată la altarul amenajat în cimitir. Din partea ierarhiei Bisericii au participat: PS Florentin Crihălmeanu, PS Alexandru Mesian și PS Vasile Bizău. Au participat, de asemenea, zeci de preoți și sute de credincioși, care s-au rugat împreună și au cerut mijlocire către Dumnezeu și har de la cei ce în curând, pe data de 2 iunie, la Blaj, vor fi beatificați de către Sfântul Părinte Papa Francisc. 

„Noi pe acest pământ [din Cimitirul săracilor] ar trebui să umblăm desculți, să pășim cu picioarele goale și cu capul descoperit, pentru că este pământ sfânt și sfințitor. Aici nu am avea nevoie de antimis la celebrarea liturgică, așa cum frumos spunea cardinalul Sandri acum câțiva ani și nici de altar cu moaște, căci am putea celebra pe pământul gol. Aici pământul însuși este altar sfințit de jertfă…  Aici celebrăm pe un altar de jertfă, celebrăm pe mormintele învierii Episcopilor noștri și, putem afirma, ale învierii Bisericii noastre…”, a mai spus Preasfințitul Crihălmeanu.

Preafințitul Vasile, gazda evenimentului, a pus în lumină două îndemnuri care reies din cuvântul Domnului de azi: „îndemnul Mântuitorului de a lucra pentru hrana cea nepieritoare, pentru pâinea care se coboară din cer și pe care ne-o dă El însuși (Io. 6,27). Și cel de-al doilea îndemn  este cel pe care apostolii îl spun: se cuvine să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni (F.Ap. 5,29)”. Preasfințitul a îndemnat, de asemenea, credincioșii, să considere sărbătoarea de azi un moment pregătitor pentru marele pelerinaj la Blaj, acolo unde va avea loc încununarea rugăciunilor rostite de câțiva ani de zile în toate bisericile, pentru ridicarea la cinstea altarelor a Episcopilor martiri, fapt care se va întâmpla peste trei săptămâni.  

Biroul eparhial de presă

COMUNICAT

Sesiunea ordinară de primăvară a

Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică

Blaj, 7-9 mai 2019

În atenția Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, reuniți în sesiune sinodală ordinară între 7-9 mai 2019 la Blaj, s-a aflat apropiata vizită a Sfântului Părinte Papa Francisc în România, ocazie cu care pe 2 iunie 2019, va fi celebrată la Blaj beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici care au dat mărturie cu prețul vieții pentru credința lor, precum șianalizarea diferitelor aspecte pastorale și administrative din țară și din diaspora. 

Joi 9 mai 2019, Episcopii sinodali au participat la binecuvântarea statuii Sfântului Ioan Paul al II-lea, pentru a marca cei douăzeci de ani de la vizita istorică a Suveranului Pontif în România. La slujba de binecuvântare a luat parte Excelența Sale Mons. Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, precum și înalți reprezentanți ai autorităților civile centrale și locale.

Următoarea Sesiune sinodală ordinară se va desfășura în intervalul 23-25 octombrie 2019, la Blaj, sediul Arhiepiscopului Major.

   În aceste zile de comuniune, întregul Sinod s-a rugat Bunului Dumnezeu pentru buna desfășurare a vizitei Sfântului Părinte în România. 

Sinodul Episcopilor îi reuneşte pe toţi Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din România şi din afara granițelor țării, reunindu-se în sesiune ordinară de două ori pe an, primăvara şi toamna. 

Notar

Pr. Cristian Crișan

Ziua de 9 mai este o zi cu o semnificație aparte pentru copiii, părinții, dascălii și susținătorii școlii ,,Ep. Dr. Alexandru Rusu” fondată de Episcopia Episcopia Greco-Catolică de Maramureș. Purtând numele primului episcop greco-catolic de Maramureș, martir pentru credință, care urmează să fie ridicat la cinstea altarelor de Papa Francisc în cadrul Sfintei Liturghii de la Blaj din data de 2 iunie 2019, școala îl are ca și ocrotitor pe Episcopul Alexandru Rusu, iar ziua de 9 mai este ziua în care Preasfințitul Alexandru a trecut la cele veșnice din închisoare din Gherla în anul 1963.

Este o zi în care sărbătorim bucuria,  unitatea, devotamentul și dăruirea tuturor celor care își doresc să formeze oameni cu suflet valoros pentru o societate în care educația, incluziunea socială, moralitatea, bunul simț și formarea profesională de elită sunt principii. Activitățile organizate în acest an  au avut ca punct de plecare Bucuria -Bucuria de a fi împreună, bucuria jocului.

Astfel, s-au organizat jocuri muzicale, jocuri de mișcare, activități artistico-plastice, concursuri sportive și un concurs de șah inedit cu participarea părinților.

Pentru toate lucrurile minunate, pentru familia frumoasă pe care o clădim suntem recunoscători. Ziua a început și s-a încheiat cu momente de rugăciune oficiate de Pr. Prof. Dr. Angel Zareczki și Pr. Emil Ember. Aceștia au transmis mesajul de susținere al Preasfințitului Vasile Bizău, fondatorul acestei școli.

Dintre oaspeți enumerăm părinții copiilor, insp. Natalia Fornvald, insp. Onorica Dorca, prof. Ioan Mureșan, dir.  Dora Soponar, dir. Maria Bud.

 Director - Nicoleta Rozalia Petran

Biroul eparhial de presă

Duminică, 5 mai 2019, a avut loc sfințirea pietrei de temelie pentru noua biserica greco-catolică din parohia Breb, protopopiatul Sighet. Celebrarea a fost prezidată de Preasfințitul Vasile Bizău, care, în cuvântul de învățătură, a îndemnat comunitatea din Breb să rămână statornică în credință, așa cum a făcut și până acum: „Darul cel mai de preț este cel al credinței, pentru că prin credință ne legăm de Dumnezeul cel veșnic și în afara ei avem legături mai mici, mai instabile, mai trecătoare, care nu rezistă în timp. Însă prin această puternică legătură a credinței în Învierea lui Hristos, în puterea lui Dumnezeu, în prezența și în lucrarea pe care El o înfăptuiește în continuu în lume, nu facem altceva decât să călătorim spre împărăția lui Dumnezeu, construind și lăsând și aici aceste semne ale prezenței și împărăției Lui”, a spus Preasfințitul. „Suntem azi aici pentru sfințirea pietrei de temelie a unei noi biserici, moment care va rămâne în amintirea celor care au participat, prin însemnătatea lui, prin harul pe care îl primim astăzi pentru acest moment, în care se pune piatra de temelie pentru un locaș al lui Dumnezeu. Piatra de temelie pe care astăzi am pus-o îmi amintește de piatra credinței și este, de fapt, credința noastră, este credința Bisericii și credința dumneavoastră, a comunității locale. Aceasta este durabilă, este tare, nu se sfărâmă; vin furtunile, vin persecuțiile, se schimbă societatea, se schimbă oamenii, dar nu se schimbă credința din suflet și împreună cu credința rămân faptele ei minunate: virtuțile creștine, iubirea statornică și trăirea împărăției lui Dumnezeu aici și acum”, a mai spus Ierarhul.

„De azi începe un drum, un drum care nu va fi simplu, dar care va fi frumos, pentru că ceea ce ne dorim să ridicăm aici nu este spre lauda noastră, ci pentru gloria și preamărirea lui Dumnezeu. Noi am trecut printr-o încercare, iar Dumnezeu ne-a dat o oportunitate, aceea de a ridica ceva măreț în numele Lui și pentru lauda Lui”, a afirmat părintele paroh Hosu Călin, înainte de a mulțumi tuturor pentru prezența la evenimentul parohiei.  

Decizia de a construi un nou locaș de cult a fost luată după ce, în anul 2016, biserica veche a fost predată, prin instanță judecătorească, comunității ortodoxe din localitate. Detalii aici.

Biroul eparhial de presă

Sâmbătă, 4 mai a.c, a avut loc cea de-a XII-a ediție a Întâlnirii Eparhiale a copiilor și tinerilor din Maramureș, cu tema: Iată, serva Domnului, fie Mie după cuvântul Tău! În jur de 800 de copii și tineri, însoțiți de preoți si cateheți au luat parte la evenimentul care s-a desfășurat la Dragomirești, în protopopiatul Iza-Vișeu.

Ziua a debutat cu Sfânta Liturghie Arhierească, la sfârșitul căreia, Preasfințitul Vasile a îndemnat participanții să rețină trei aspecte fundamentale ale vieții noastre de credință: în primul rând, faptul că Dumnezeu ne iubește, apoi faptul că Isus a murit și a Înviat din morți pentru noi și în final, faptul că Isus este viu.

După masa de prânz servită împreună, au avut loc catehezele: una pentru copii și una pentru tineri, precum și activități recreative pentru copii.

Cateheza majoră a fost ținută tinerilor de către pr. Laurențiu Ioan Costin, care le-a vorbit acestora despre trei valori creștine: castitatea, sărăcia și ascultarea. „Suntem caști atunci când ne privim colegul-colega cu admirație și ne gândim la el/ea ca fiind o minune a lui Dumnezeu și nicidecum atunci când ne gândim să o/îl folosim în vreun scop”, a spus părintele. De asemenea, a explicat el, sărăcia se referă la a nu-i exploata pe cei din jurul nostru și a-i ajuta și pe ei să progreseze în ritmul nostru și nicidecum nu înseamnă a nu-ți folosi talanții primiți de la Dumnezeu și a nu munci cu scopul de a rămâne sărac. În ce privește ascultarea, aceasta a explicat: „Glasul lui Dumnezeu trece prin oameni”, adică prin cei din jurul nostru, cărora este indicat să le cerem părerea atunci când avem o problemă. Ascultarea este „ascultare de Dumnezeu, dar studiind, citind, căutând, întrebând și încercând să punem în aplicare… pentru că nu este de ajuns doar să știi; trebuie să și faci ce știi”, a spus părintele.

Cateheza copiilor a fost ținută de pr. Vasile Florea, care, într-un mod interactiv, a explicat tema întâlnirii: Iată, serva Domnului, fie Mie după cuvântul Tău! și a vorbit atât despre ascultarea Mariei, cât și despre ce înseamnă a asculta ca și copil.

Programul s-a încheiat cu un moment artistic, în care 4 grupuri parohiale au prezentat cântece tradiționale, pricesne și o scenetă.

A urmat înmânarea crucii- simbol al IETC tinerilor din Protopopiatul Baia Mare, care va găzdui următoarea ediție a evenimentului.

La final, părintele Hotico Vasile, gazda întâlnirii, a primit din partea Primăriei Dragomirești, diploma de cetățean de onoare al orașului.

Biroul eparhial de presă

În așteptarea vizitei Sfântului Părinte în țara noastră, Conferința Episcopilor Catolici din România a publicat biografia oficială a Papei Francisc, pentru a putea fi cunoscută de toți cei care-l așteaptă cu brațele deschise. Cine este, de fapt, Papa Francisc? 

Primul Papă din America  

Primul Papă venit din America este iezuitul argentinian Jorge Mario Bergoglio, de 82 de ani, Arhiepiscop de Buenos Aires din 1998. Este o personalitate cunoscută pe întreg continentul și un păstor simplu și foarte iubit în această dieceză, pe care a străbătut-o în lung și în lat, călătorind chiar și cu metroul și autobuzele. 

„Eu sunt unul de-al lor” 

„Oamenii mei sunt săraci, iar eu sunt unul de-al lor”, a spus odată pentru a explica alegerea sa de a locui într-un apartament și de a-și pregăti cina singur. Preoților săi le-a vorbit mereu de milostivire, curaj în apostolat și uși deschise pentru toți. Lucrul cel mai rău care ar putea să se întâmple în Biserică, a explicat el în unele circumstanțe, „este ceea ce Henri de Lubac numește mondenitate spirituală”, care înseamnă „să te pui în centru pe tine însuți”.  

Iar când vorbește despre dreptatea socială, ne invită să luăm în mână Catehismul, să redescoperim cele zece porunci și Fericirile. Proiectul lui este simplu: dacă îl urmezi pe Cristos, înțelegi că „a călca în picioare demnitatea unei persoane este un păcat grav”. În pofida caracterului său reținut, a devenit un punct de referință pentru luările lui de poziție în timpul crizei economice care a afectat țara sa în 2001. 

Istoria unei vocații 

S-a născut pe 17 decembrie 1936 în capitala argentiniană, fiu al unor emigranți piemontezi: tatăl său, Mario, a fost contabil, pe când mama sa, Regina Sivori, se ocupa de casă și de educația celor cinci copii. 

A obținut diploma de licență ca tehnician chimist, apoi a ales calea preoției, intrând în seminarul diecezan. Pe 11 martie 1958 a intrat în noviciat în Societatea lui Isus (Ordinul Iezuit). Și-a completat studiile umaniste în Chile, iar în 1963, după ce s-a întors în Argentina, și-a dat licența în filozofie la Colegiul San José din San Miguel.  

Între 1964 și 1965 a fost profesor de literatură și psihologie la colegiul Inmaculada din Santa Fé și în 1966 a predat aceleași discipline la Colegiul del Salvador din Buenos Aires. Din 1967 până în 1970 a studiat teologia și a susținut licența tot la Colegiul San José. 

Preot, profesor, iezuit  

Pe 13 decembrie 1969 a fost hirotonit preot de Arhiepiscopul Ramón José Castellano. A continuat pregătirea între anii 1970 și 1971 în Spania, iar pe 22 aprilie 1973 a făcut profesiunea solemnă la iezuiți. Revenit în Argentina, a fost maestru de novici în San Miguel, profesor la facultatea de teologie, consilier al Provinciei Societății lui Isus și rector la Colegiu.

Pe 31 iulie 1973 a fost numit provincial al iezuiților din Argentina. Șase ani mai târziu, și-a reluat munca în domeniul universitar, iar între anii 1980 și 1986, a fost din nou rector la Colegiul San José, pe lângă munca de paroh în San Miguel. În martie 1986 a mers în Germania să își termine teza de doctorat; apoi, superiorii l-au trimis la Colegiul del Salvador din Buenos Aires și ulterior la biserica iezuiților din orașul Cordoba, ca director spiritual și confesor. 

 Motto de episcop: „Iertând și alegând”  

Cardinalul Quarracino, Arhiepiscop de Buenos Aires, îl avea în vedere drept colaborator apropiat. Astfel, pe 20 mai 1992 Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca și auxiliar de Buenos Aires. Pe 27 iunie a fost consacrat episcop în catedrală, chiar de către cardinal. Ca motto a ales Miserando atque eligendo, „iertând și alegând”, iar pe blazonul episcopal a așezat sigla IHS, simbolul Societății lui Isus. A fost numit imediat vicar episcopal al zonei Flores, iar pe 21 decembrie 1993 a devenit vicar general al arhidiecezei. 

Arhiepiscop de Buenos Aires  

Astfel, nu a fost nicio noutate atunci când, pe 3 iunie 1997, a fost numit arhiepiscop coadiutor de Buenos Aires. După doar nouă luni, la moartea cardinalului Quarracino, a devenit succesorul său ca arhiepiscop, Primat al Argentinei, mare cancelar al Universității Catolice și Ordinarius pentru credincioșii de rit oriental care locuiau în Argentina și nu aveau episcop de rit propriu.  

Ioan Paul al II-lea îl creează cardinal  

În Consistoriul din 21 februarie 2001, Papa Ioan Paul al II-lea l-a creat cardinal. Cu această ocazie, i-a invitat pe credincioșii din Argentina să nu meargă la Roma pentru ceremonia primirii beretei de cardinal, ci să doneze banii de călătorie săracilor. În octombrie 2001 a fost numit relator general pentru cea de-a zecea adunare generală ordinară a Sinodului episcopilor, dedicată slujirii episcopale.  

Între timp, în America Latină, persoana sa devenea tot mai populară. În 2002 a refuzat numirea de președinte al Conferinței episcopale argentiniene, dar în 2005 a fost ales și apoi reconfirmat pentru încă trei ani, în 2008. Între timp, în aprilie 2005 a participat la conclavul în care a fost ales papă Benedict al XVI-lea. 

Comuniune și evanghelizare 

Ca Arhiepiscop de Buenos Aires – dieceză cu peste trei milioane de locuitori – a realizat un proiect misionar centrat pe comuniune și evanghelizare. Planul avea patru obiective principale: comunități deschise și fraterne; laici informați cu roluri de conducere; evanghelizare adresată tuturor locuitorilor orașului; asistență oferită săracilor și bolnavilor. I-a invitat pe preoți și laici să conlucreze. 

În septembrie 2009, a lansat la nivel național campania de solidaritate pentru bicentenarul independenței Argentinei: două sute de opere de caritate, de realizat până în 2016.

Până la alegerea sa ca Papă, a fost membru în Curia romană în următoarele oficii: Congregația pentru cultul divin și disciplina sacramentelor; Congregația pentru cler, Congregația pentru institutele de viață consacrată și societățile de viață apostolică, Consiliul pontifical pentru familie și Comisia pontificală pentru America Latină.  

Urmaș al Sfântului Petru  

A fost ales Suveran Pontif al Bisericii Catolice pe 13 martie 2013. 

În șase ani de pontificat, a făcut 27 de călătorii apostolice în 40 de țări. A convocat trei sinoade (despre familie și tineri) și o întâlnire sinodală pe tema protecția minorilor. 

A scris două scrisori enciclice: Lumen Fidei („Lumina credinței”, 2013) – despre credință; Laudato Si’ („Fii lăudat”, 2015) – despre grija față de Pământ, casa noastră comună; patru exortații apostolice: Evangelii gaudium („Bucuria Evangheliei”, 2014) – despre vestirea Evangheliei în lumea actuală; Amoris laetitia („Bucuria iubirii”, 2017) – despre iubirea în familie; Gaudete et exsultate („Bucurați-vă și tresăltați de veselie”, 2018) – despre chemarea la sfințenie în lumea contemporană; Vive Cristo, esperanza nuestra („Cristos, speranța noastră, este viu, 2019), despre tineri, credință și discernământ vocațional. 

Papa Francisc și România

În noiembrie 2017, Papa Francisc a acceptat propunerea de a fi numit membru de onoare al Academiei Române.  

A semnat decretul cu privire la martiriul Monseniorului Vladimir Ghika, beatificat în 2013; cu privire la martiriul episcopului Anton Durcovici, beatificat în 2014; cu privire la virtuțile eroice ale tinerei laice Veronica Antal, beatificată în 2018; cu privire la martiriul celor șapte episcopi greco-catolici: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, care urmează să fie beatificați pe 2 mai 2019, pe Câmpia libertății de la Blaj.   

În noiembrie 2018, i-a primit pe episcopii romano-catolici și greco-catolici români la Vatican, în cadrul vizitei ad limina Apostolorum. 

Biografia Papei Francisc

Reuniți în sesiune plenară de primăvară la Ciofliceni (în zilele de 10-12 aprilie a.c.), Episcopii Catolici de ambele rituri au considerat important să dea o declarație referitoare la alegerile europene care se aproprie. În textul declarației, aceștia invită toți oamenii de bună credință, dar în special pe credincioșii catolici să-și exercite dreptul și responsabilitatea de a participa la votul de pe data de 26 mai, deoarece, explică ierarhii: „Viitorul nostru depinde, în mare măsură, de rezultatele acestor alegeri, întrucât ele vor contribui fie la slăbirea, fie la consolidarea legăturilor dintre statele continentului nostru, la îndepărtarea dintre cetățeni sau la apropierea lor pe un fundament solid de cooperare și respect reciproc”. 

Întrucât Biserica Catolică a contribuit în mod substanțial la construcția Europei, ierarhii Bisericii îndemnă la a-i vota pe acei candidați care, în programul lor, urmăresc binele comun și promovează valorile creștine, care au plăsmuit societatea europeană. Întreg textul declarației CER îl puteți citi aici. 

Biroul eparhial de presă