În materialul „Biserica în imagini. Catedrala Istorică din Baia Mare cu hramul «Adormirea Maicii Domnului»”, publicat pe pagina de Facebook a Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului în data de 17 iunie 2026, regăsim o serie de informații referitoare la arhitectura edificiului, la lucrările de restaurare și la viața religioasă desfășurată aici în ultimele decenii. Cu toate acestea, textul conține și afirmații care omit fapte istorice fundamentale și care, prin această omisiune, conduc la o prezentare denaturată a istoriei Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare.

Deosebit de gravă este afirmația făcută de autor: „Aceasta a fost și este biserica comunității, a credincioșilor care în 1948 au revenit la Biserica Ortodoxă cu lăcașul lor de cult, cu biserica lor, pe care nu au părăsit-o niciodată, nici nu au predat-o sau cedat-o celor ce s-au înstrăinat de ei, de poporul român dreptcredincios.” Apoi, problematică este afirmația potrivit căreia: „Putem spune, fără riscul de a exagera, că inima ei a fost și este dreptmăritoare, altarul ei a fost și este sfânt, ca liturghiile ortodoxe care s-au slujit aici din primul ceas al zidirii ei.”, precum și afirmația cu un conținut puternic omisiv potrivit căreia: „Biserica Ortodoxă din Baia Mare, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului», construită sub îndrumarea vrednicului de pomenire protopop Alexandru Breban, între anii 1905-1911, a fost și rămâne biserica românilor creștini băimăreni...”. Aceste formulări reprezintă afirmații cu pretenție istorică. Or, adevărul documentar este altul.

Ofensatoare și jignitoare la adresa celor care au suferit sub regimul comunist este prezentarea anului 1948 ca moment al unei presupuse „reveniri” libere de voință la ortodoxie a Bisericii Greco-Catolice. Realitatea istorică este că anul 1948 a însemnat suprimarea Bisericii Române Unite cu Roma de către regimul comunist, arestarea episcopilor săi, întemnițarea și persecutarea clerului și a credincioșilor, precum și confiscarea patrimoniului său și transferarea acestuia în administrarea Bisericii Ortodoxe. Astfel, a vorbi despre o „revenire” în contextul unei suprimări instituționale realizate prin constrângere, fără a aminti de represiunea și de suferința care au însoțit acele evenimente, înseamnă a falsifica adevărul istoric.

Mai mult, abuzul și nedreptatea produse în anul 1948 nu au fost nici astăzi pe deplin reparate. Deși Biserica Română Unită cu Roma a fost recunoscută oficial după căderea regimului comunist, Statul român nu a adoptat o soluție legislativă care să restabilească situația juridică a lăcașurilor de cult confiscate în urma desființării sale. Consecințele unei decizii impuse de regimul comunist continuă astfel să fie resimțite până în prezent.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1905-1911 de comunitatea românească greco-catolică din Baia Mare. Protopopul Alexandru Breban, invocat în text ca principal ctitor și organizator al lucrărilor, nu a fost preot ortodox, ci protopop greco-catolic. La fel, comunitatea numeroasă care a ridicat acest impresionant edificiu era comunitatea greco-catolică din oraș. Omiterea acestor realități esențiale ridică o întrebare legitimă: cum poate fi prezentată istoria acestei catedrale fără a fi menționată identitatea confesională a celor care au construit-o?

Totodată, în anul 1930, acest edificiu a devenit catedrala Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, iar aici și-a exercitat slujirea episcopală Episcopul Alexandru Rusu, martir al credinței, arestat de regimul comunist și mort în detenție pentru fidelitatea sa față de Biserica Română Unită cu Roma. Cu toate acestea, numele său și rolul pe care această catedrală l-a avut în viața Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș lipsesc cu desăvârșire prin omisiune.

De asemenea, afirmația că în această biserică s-ar fi săvârșit „liturghii ortodoxe din primul ceas al zidirii ei” este nu doar surprinzătoare, ci profund contrară realității istorice. Din momentul punerii pietrei de temelie și până la suprimarea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948, acest lăcaș a aparținut comunității greco-catolice băimărene. Aici au slujit preoți greco-catolici, aici s-au rugat generații de credincioși greco-catolici, iar aici a fost instalat și a slujit Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu.

În aceste condiții, o asemenea afirmație ridică întrebarea legitimă: dacă liturghiile săvârșite aici au fost „ortodoxe din primul ceas al zidirii ei”, atunci cine au fost credincioșii care au construit biserica, cine au fost preoții care au slujit în ea înainte de 1948 și cine a fost episcopul Alexandru Rusu, instalat în această catedrală în anul 1931?

Ne întrebăm cum poate fi trăit ecumenismul și dialogul dintre Biserici în timp ce este perpetuată o narațiune care ignoră identitatea comunității care a construit această catedrală, rolul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș și drama desființării Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948. Adevăratul ecumenism nu poate fi construit pe falsificarea prin omisiune a istoriei, ci pe recunoașterea onestă a faptelor și pe respectul față de memoria tuturor celor care au suferit pentru credința lor.

Istoria Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare începe cu comunitatea greco-catolică băimăreană care a construit acest lăcaș de cult, l-a susținut prin jertfa sa și l-a transformat în catedrala Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș. Orice prezentare care elimină sau minimizează această realitate fundamentală falsifică prin omisiune adevărul istoric și contribuie la marginalizarea memoriei comunității care a construit acest edificiu și i-a dat identitate timp de decenii.

Respectul față de memoria înaintașilor, față de Episcopul martir Alexandru Rusu și față de generațiile de credincioși care au construit, au slujit și s-au rugat în această catedrală, dar și a celor care au suferit în timpul regimului comunist impune o prezentare completă și onestă a istoriei Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare.

Biroul eparhial de presă

COMUNICAT

Sesiunea ordinară de primăvară  a

Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice

Blaj, 4-5 iunie 2026

În perioada 4-5 iunie 2026 s-au desfășurat la Blaj, sub președinția Preafericirii Sale Claudiu, lucrările Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, reunit în sesiune ordinară.

La lucrările Sinodului a participat Excelența Sa Mons. Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova.

Cu consimțământul Episcopilor, Preafericirea Sa Claudiu a decis convocarea Adunării Bisericii Arhiepiscopale Majore, care, în conformitate cu prevederile canonice, reprezintă organismul consultativ al întregii Biserici prezidate de Arhiepiscopul Major. Acest for bisericesc sprijină Arhiepiscopul Major și Sinodul Episcopilor în asumarea deciziilor necesare reînnoirii pastorale, disciplinare și misionare a Sfintei noastre Biserici.

Sinodul Episcopilor a decis înființarea Seminarului Intereparhial din Blaj, prin unificarea seminariilor Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș și Eparhiei de Cluj-Gherla.

În cadrul acestei sesiuni au fost aprobate normele de aplicare ale Ghidului privind protecția minorilor în conformitate cu prevederile legilor civile.

Congregația Inimii Neprihănite a fost recunoscută ca instituție de drept Arhiepiscopal major și i-au fost aprobate Statutele.

Părintele Decan Cristian Barta a prezentat raportul de activitate pe anul 2025 al Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Preafericirea Sa Claudiu a fost ales de Sinod în funcția de Cancelar Major al aceleiași Facultăți.

Episcopii au ales pentru următorii cinci ani componența Sinodului Permanent, din care fac parte alături de Preafericirea Sa Claudiu, Preasfințiile Lor Mihai Frățilă și Cristian Crișan și ca Secretar al Sinodului pe Preasfinția Sa Cristian Crișan.

Joi, 4 iunie, în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj a fost celebrată Sfânta Liturghie Arhierească. Alături de episcopi, preoți și credincioși, la celebrare au participat și călugărițe din Congregația Maicii Domnului, precum și membri ai fraternității „Sfânta Familie din Nazaret”.

Următoarea sesiune sinodală ordinară se va desfășura la Blaj, în intervalul 20-21 octombrie 2026.

Pr. Liviu Ursu

Notar

Duminică, 7 iunie 2026, comunitatea greco-catolică din Ocna Șugatag a avut parte de o mare sărbătoare prilejuită de sfințirea noii biserici parohiale, cu hramul „Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români”. În masa Sfântului Altar au fost așezate sfintele moaște ale Fericiților Episcopi Vasile Aftenie, Ioan Bălan și Iuliu Hossu.

Oficiul a fost celebrat de către Preasfinția Sa Vasile Bizău și a fost urmat de Sfânta Liturghie Arhierească. Au concelebrat: părintele Vasile Iusco – protopop al Protopopiatului Sighet, părintele Vasile Codrea – protopop al Protopopiatului Iza-Vișeu, părintele Gheorghe Mihnea – protopop al Protopopiatului Copalnic-Mănăștur, părintele Eduard Fischer – protopop al Protopopiatului Satu Mare, părintele Ioan Codrea – paroh al parohiei gazdă și un sobor de preoți din Eparhia de Maramureș și din Eparhia de Cluj-Gherla.

Aflându-ne în Duminica Tuturor Sfinților, Preasfinția Sa Vasile a invitat comunitatea parohială să mediteze la tema sfințeniei, privind-o ca pe „o chemare pe care o avem cu toții” și pe Fericiții Episcopi Martiri ca fiind modelele noastre de mărturisitori, ei fiind și cei care ne-au arătat un drum spre sfințenie: „Jertfa lor este atât de prețioasă încât astăzi li se dedică biserici, iar moștenirea și Sfintele lor relicve sunt puse în altare, acesta fiind un semn al faptului că sunt în gloria lui Dumnezeu, că sunt mijlocitori pentru noi, că rămân păstorii noștri din cer și ne însoțesc pe drumul vieții noastre de credință. Ne aduc aminte, de asemenea, că ei au fost cei care au mărturisit pentru Isus înaintea oamenilor. Și cuvântul din Evanghelia de astăzi ne invită și ne aduce aminte: Cine va mărturisi pentru mine înaintea oamenilor și Eu voi mărturisi pentru el înaintea Tatălui meu din ceruri. Cine nu va mărturisi, nici eu nu voi mărturisi pentru el (Mt 10,32-33).

Vorbind despre misiunea creștinului de astăzi, Ierarhul a afirmat: „Acesta nu este o misiune care vine din afară sub formă de poruncă, ci una care se naște din interior, din inima omului, este aceea de a pune lucrurile în armonie. Și în armonie putem să punem ce anume ne revine ca responsabilitate a noastră, acolo unde ajunge vorba noastră, mâna noastră, fapta noastră, familia noastră, comunitatea noastră, acolo unde putem să facem ce ține de noi. Este o misiune a vieții creștine aceea de a crea comuniune, și nu diviziune. Este un mod de a-l mărturisi pe Dumnezeu, Unul Întreit în Persoane”. 

De asemenea, „Vocația Bisericii noastre greco-catolice este aceea de a chema spre unitate în Hristos: Ca toți să fie una. Și pentru aceasta îi mulțumim lui Dumnezeu pentru darul de care ne învrednicește: să fim și noi astăzi mărturisitori ai acestei vocații și ai acestei chemări”, a afirmat PS Vasile, felicitând comunitatea din Ocna Șugatag pentru dedicarea cu care a participat la construirea noii bisericii și lăudând hărnicia părintelui paroh Ioan Codrea, căruia i-a oferit Diploma de merit bisericesc, în semn de apreciere și recunoștință pentru contribuția adusă la edificarea lăcașului de cult. „Vă felicităm pentru construirea acestei biserici, semn vizibil în această localitate a mărturisirii credinței și a unității Bisericii lui Hristos după exemplul înaintașilor și a Fericiților Episcopi Martiri, Greco-Catolici Români. Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze cu harurile Sale!”, citim în diploma oferită.

La rândul său, părintele Codrea a mulțumit Preasfințitului Părinte Vasile pentru celebrarea înălțătoare, oferindu-i, din partea Parohiei, un engolpion cu Sfânta Fecioară Maria, patroana Eparhiei. Părintele a mulțumit, de asemenea, tuturor celor care s-au unit în rugăciune în această sărbătoare importantă pentru parohie: curatorilor, echipei de constructori, colegilor preoți din Eparhia de Maramureș și Eparhia de Cluj-Gherla, domnului primar, domnului viceprimar și tuturor autorităților locale, călugărițelor, corului Parohiei din Sighet și tuturor credincioșilor veniți de pretutindeni.  

La final, credincioșii au avut posibilitatea să intre în Altar pentru a săruta Sfânta Masă și Sfânta Evanghelie.

Date despre Parohia și biserica din Ocna Șugatag – preluate din Hrisovul introdus în masa Sfântului Altar

Parohia Ocna Șugatag a fost atestată ca parohie în anul 1860, după cum mărturiseşte Șematismul Veneratului Cler al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureş din anul 1932. Potrivit aceluiași document, parohia avea 452 de credincioși greco-catolici români, iar biserica parohială avea hramul „Naşterea Maicii Domnului”.

După desființarea Bisericii Române Unite cu Roma, în anul 1948, credincioșii greco-catolici din această localitate au fost nevoiți să își practice credința în clandestinitate, asemenea celor din alte comunități din Maramureș. După căderea regimului comunist, începând cu anul 1990, viața religioasă greco-catolică din Parohia Ocna Șugatag a fost reorganizată treptat, iar Sfânta Liturghie a început să fie celebrată în diverse spații provizorii de către mai mulți preoți care au sprijinit renașterea comunității greco-catolice.

În anul 2020 au început lucrările de construcție la noua biserică parohială, sub păstorirea și supravegherea părintelui Ioan Codrea. Construirea acesteia reprezintă un moment important pentru comunitatea locală, atât din punct de vedere spiritual, cât și cultural. Acest lăcaș de cult continuă tradiția credinței greco-catolice din Maramureș și oferă tuturor credincioșilor care doresc să se roage în această biserică, un spațiu de rugăciune și de păstrare a identității religioase și a valorilor moștenite de la înaintașii în credință. Totodată, noua biserică parohială din Ocna Șugatag este un simbol al continuității și al renașterii vieții de credință după perioada dificilă traversată de Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist.

Din punct de vedere arhitectural, noua biserică este realizată din lemn, în stil tradițional maramureșean, specific zonei și satelor din împrejurimi. Stilul se remarcă prin eleganța construcției, prin folosirea lemnului de stejar, prin turnul înalt și suplu, acoperișul din șindrilă, detaliile sculptate manual, elemente care definesc bisericile de lemn din Maramureș. Toată această lucrare, inclusiv iconostasul bisericii, a fost realizată de firma domnului Teodor Bârsan.

Fondurile necesare edificării acestui locaș de cult au fost obținute de la diferite asociații din țară și străinătate și de la diverși donatori din comunitatea greco-catolică din Ocna Șugatag și din împrejurimi.

Biroul eparhial de presă

Răspuns comun la provocările prezentului și pregătirea viitorului misiunii Bisericii

În cadrul Sfintei Liturghii celebrate joi, 4 iunie, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, Preafericitul Părinte Claudiu, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a anunțat intenția de a convoca Adunarea Arhiepiscopală Majoră a Bisericii noastre, inițiativă care a primit deja consimțământul Sinodului Episcopilor.

Anunțul a fost făcut în contextul lucrărilor Sinodului Episcopilor, pe care Preafericirea Sa l-a descris drept „un eveniment al harului, în care noi, cu credință și speranță, ne străduim să discernem voia Domnului, așa cum au făcut și au mărturisit Sfinții Apostoli la Ierusalim”.

Arhiepiscopul Major a subliniat că Biserica Română Unită se află astăzi într-un moment important al parcursului său istoric. După aproape 37 de ani de la reintrarea în legalitate, comunitatea greco-catolică poate privi cu recunoștință la numeroasele realizări ale acestei perioade: reînființarea comunităților parohiale, construirea și restaurarea lăcașurilor de cult, refacerea structurilor administrative, educative și caritative, dezvoltarea vieții consacrate, dobândirea statutului de Biserică Arhiepiscopală Majoră și extinderea prezenței pastorale în diaspora.

În același timp, transformările profunde ale societății contemporane ridică noi provocări pastorale și misionare. Transmiterea credinței către tineri și familii, revitalizarea comunităților parohiale, formarea clerului, implicarea și coresponsabilitatea laicilor, relația cu statul, dialogul ecumenic, precum și impactul noilor tehnologii și al dezvoltării inteligenței artificiale solicită o reflecție comună și o viziune pastorală împărtășită la nivelul întregii Biserici.

În acest context, Preafericitul Claudiu a formulat întrebarea care stă la baza acestui demers eclezial: „Cum poate Biserica Greco-Catolică să transmită credința, să-și trăiască identitatea și să fie misionară în condițiile lumii de astăzi?”

Arhiepiscopul Major a evidențiat faptul că răspunsul la această întrebare presupune nu doar discernământul Episcopilor, ci și consultarea clerului, a persoanelor consacrate și a credincioșilor laici, pentru ca întreaga Biserică să participe la reflecția asupra prezentului și viitorului său. Convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore urmărește tocmai crearea unui cadru legitim de ascultare, dialog și discernământ comunitar, care să sprijine Sinodul Episcopilor în identificarea direcțiilor pastorale, disciplinare și misionare necesare pentru anii următori.

Preafericirea Sa Claudiu a amintit că sinodalitatea reprezintă una dintre caracteristicile esențiale ale identității ecleziale a Bisericii. Dincolo de prevederile canonice care stabilesc obligativitatea întrunirilor sinodale, Sinodul rămâne forma privilegiată prin care Biserica dorește să discearnă voința lui Dumnezeu și să răspundă provocărilor timpului prezent, în continuitate cu experiența Bisericii apostolice exprimată prin cuvintele: „Părutu-s-a Spiritului Sfânt și nouă” (Fapte 15,28).

Convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore se înscrie, de asemenea, în continuitatea marilor momente de consultare și reflecție care au marcat istoria Bisericii Române Unite. Primele trei Concilii Provinciale, desfășurate în anii 1872, 1882 și 1900, au avut un rol esențial în organizarea disciplinei canonice și a vieții pastorale. După ieșirea din clandestinitate, Conciliul Provincial al IV-lea, desfășurat între anii 1997 și 2000, cu participarea clerului, a persoanelor consacrate și a laicilor, a reprezentat un moment important de reflecție și reorganizare a vieții bisericești în contextul libertății redobândite.

Noua Adunare Arhiepiscopală Majoră continuă această tradiție a discernământului comunitar, adaptată însă statutului actual al Bisericii noastre de Biserică Arhiepiscopală Majoră.

Preafericirea Sa a prezentat și fundamentul canonic al acestei inițiative. În conformitate cu Canonul 152 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, normele referitoare la Bisericile Patriarhale se aplică și Bisericilor Arhiepiscopale Majore. Astfel, baza juridică a Adunării Arhiepiscopale Majore este constituită de Canoanele 140-145, care definesc această adunare ca organism consultativ al întregii Biserici, chemat să ofere sprijin Arhiepiscopului Major și Sinodului Episcopilor în examinarea problemelor importante privind apostolatul, disciplina bisericească și adaptarea misiunii ecleziale la realitățile timpului prezent.

„Sunt convins că întrunirea Adunării Arhiepiscopale Majore, prin crearea unui cadru eclezial legitim de ascultare a experiențelor concrete din Eparhii și de exercitare a discernământului comunitar, va sprijini Sinodul Episcopilor în asumarea deciziilor necesare reînnoirii pastorale, disciplinare și misionare a Sfintei noastre Biserici”, a afirmat Preafericitul Claudiu.

În încheiere, Arhiepiscopul Major a adresat o invitație la rugăciune întregii comunități ecleziale: „Sunt convins că la Lumina Spiritului Sfânt, în rugăciune toți împreună – episcopi, preoți, persoane consacrate și laici – vom reuși să pășim, încă o dată, în speranța luminii Împărăției lui Dumnezeu. Așa să ne ajute bunul Dumnezeu”.

În perioada 4-5 iunie, sub președinția Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop, se desfășoară la Blaj lucrările sesiunii ordinare de primăvară a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. La deschiderea lucrărilor a participat și Înaltpreasfinția Sa Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova.

După primele două sesiuni de lucru, Episcopii membri ai Sinodului, împreună cu Înaltpreasfinția Sa Giampiero Gloder, au participat joi seara, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, la Sfânta Liturghie Arhierească celebrată de Preafericitul Părinte Claudiu. VIDEO

Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș

Nicu Goga

Marți, 2 iunie 2026, cu prilejul sărbătorii „Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români”, Preasfinția Sa Vasile Bizău a celebrat Sfânta Liturghie în Parohia greco-catolică din Vișeu de Sus, cu ocazia hramului bisericii.

Au concelebrat: părintele Florin Fodoruț – vicar general, părintele Vasile Codrea – protopop al Protopopiatului Iza-Vișeu, părintele Vasile Iusco – protopop al Protopopiatului Sighet, părintele Ștefan Chindriș – paroh al Parohiei gazdă și un sobor de preoți din Eparhie.

Se împlinesc șapte ani de când Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români au fost beatificați de către Sfântul Părinte Papa Francisc la Blaj, iar biserica din Vișeu de Sus este prima biserică din Eparhie dedicată lor.

„Este o generație de martiri care, prin viața lor, prin jertfa lor, prin statornicia lor, prin iubirea lor față de Biserică, față de comunitățile lor și față de neamul nostru românesc, au consfințit jertfa iubirii lor, alianța cu Dumnezeu, de a rămâne statornici în adevăr, în Hristos, prin iubirea față de El și față de comunitate, față de oameni. Sărbătoarea aceasta ne invită să privim misiunea noastră de creștin și darul pe care Hristos ni-l face și la care noi participăm din perspectiva comuniunii și a unității și, în același timp, trebuie să căutăm să menținem acest dar al comuniunii și al unității”, a afirmat Preasfinția Sa Vasile în cuvântul de învățătură, reluând rugăciunea lui Isus pentru apostolii săi înainte de despărțirea de ei, în care l-a rugat pe Tatăl ca toți să fie una (In 17, 21). 

Aflându-ne în preajma sărbătorii Rusaliilor, Ierarhul a invitat credincioșii din Vișeu să privească sărbătoarea aceasta din perspectiva comuniunii și a unității: „Comuniune în Biserică, comuniune cu întreaga Biserică a lui Hristos, comuniune în societate, în familii și comuniune între oameni… Pentru că Isus ne spune: «Acolo unde sunt doi sau trei adunați în numele meu, acolo sunt și Eu prezent în mijlocul lor». Comuniunea este cea care manifestă prezența lui Dumnezeu în mijlocul nostru”. 

Vorbind despre spiritul de jertfă al Fericiților Episcopi Martiri, Arhiereul a afirmat: „Faptul că astăzi suntem prezenți aici se datorează și mărturiei de credință a acestor episcopi, care au rămas statornici în comuniune cu Scaunul Apostolic al Romei, cu Sfântul Părinte Papa, în comuniunea Bisericii Universale… Sub presiune, constrângere și încercare, ei au spus: Credința noastră este viața noastră”. Ierarhul a cerut de la Hristos, prin mijlocirea episcopilor martiri, harul bucuriei de a trăi și noi în credință și în comuniune. „Prezența lui Dumnezeu în inimă se manifestă prin pacea și bucuria inimii, care este o lucrare tainică și profundă”, a transmis PS Vasile.

La finalul celebrării, părintele Ștefan Chindriș a mulțumit Preasfinției Sale pentru cuvintele înălțătoare, dar și tuturor colegilor preoți care s-au alăturat celebrării. A mulțumit, de asemenea, călugărițelor, părinților preoți ortodocși, domnului primar, domnului viceprimar și celorlalte oficialități prezente, corului Parohiei Ieud, consiliului parohial și tuturor credincioșilor din comunitate și din alte parohii care s-au unit în rugăciune la sărbătoarea Parohiei „Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români” din Vișeu de Sus.

Biroul eparhial de presă

„Astăzi suntem în dinamica și în logica darului. Sărbătoarea Preasfintei Treimi este sărbătoarea Dumnezeului nostru pe care îl cinstim, Tatăl, Fiul și Spiritul Sfânt. Este izvor de iubire, izvor de comuniune, izvor de bucurie, izvor de mântuire”, a afirmat Preasfinția Sa Vasile Bizău în parohia „Sfânta Treime” din Negrești-Oaș, unde a celebrat Sfânta Liturghie în ziua de luni, 1 iunie 2026, cu prilejul sărbătorii Preasfintei Treimi, hramul acestei biserici. Au concelebrat: părintele Iacob Feier – protopop de Țara Oașului și paroh al Parohiei gazdă, precum și un sobor de preoți din Protopopiatul Țara Oașului și din alte protopopiate. A slujit părintele diacon Florin Marc.

Cu prilejul sărbătorii, un grup de copii din Parohie au făcut Prima Sfântă Împărtășanie Solemnă.

În predica rostită, Ierarhul a invitat comunitatea din Negrești să caute Împărăția lui Dumnezeu, care este deja aici ca „o sămânță sădită în inima noastră, iar faptul că participăm la Sfânta Liturghie și ascultăm cuvântul Domnului înseamnă că ne îngrijim ca ea să crească”. „Sămânța este însuși Hristos cel viu”, a spus PS Vasile, vorbind despre promisiunea făcută de Isus apostolilor înainte de a se înălța la Cer: „Vouă vă este de folos ca Eu să mă duc, pentru că voi trimite pe Spiritul Sfânt și El vă va învăța toate. Cel ce mă iubește pe mine va fi iubit de Tatăl meu și vom veni și vom locui la el. Suntem invitați astfel să conștientizăm darul prezenței lui Dumnezeu în inima noastră, prin Spiritul său Sfânt. Odată ce Spiritul Sfânt a coborât asupra apostolilor, s-a văzut lucrarea lui, prin predica apostolilor, prin ce a început în lume: transformarea inimilor oamenilor. Împărăția lui Dumnezeu se face vizibilă în tot ceea ce este bun, în tot ceea ce transformă inima omului și o face mai iubitoare, mai iertătoare, mai umană. Este lucrarea lui Dumnezeu în inima omului prin Spiritul său Sfânt”.

Vorbind despre sărbătoarea Preasfintei Treimi, Arhiereul a afirmat: „Putem să sintetizăm sărbătoarea de astăzi prin ceea ce spune Sfântul Evanghelist Ioan, Dumnezeu este iubire. Sunt trei cuvinte. Dumnezeu este Cel ce sunt – iubire – Tatăl, Fiul și Spiritul Sfânt. Iar această lucrare de iubire pornește din interior, din inima omului. Când putem să ne transformăm, să ne schimbăm viața, dacă nu atunci când suntem convinși, atunci când iubim, atunci când suntem iertați, atunci când vedem darurile pe care le primim și nu le merităm, atunci când vedem gratuitatea, când vedem gestul simplu al omului săvârșit cu bunătate, fără interes, care nu înșală, care făptuiește din dragoste față de semeni? Atunci când oamenii stau împreună și privesc în același loc, aceeași direcție, înspre Hristos”.

La finalul celebrării, părintele Iacob Feier a mulțumit Preasfinției Sale Vasile pentru prezența în mijlocul comunității și pentru cuvântul de învățătură. De asemenea, a mulțumit pentru prezență colegilor preoți, părintelui Gabriel Rațiu de la Parohia romano-catolică din Negrești-Oaș, doamnei primar Aurelia Fedorcă, domnului vice-primar și domnilor consilieri locali, corului parohiei, consiliului curatorial și tuturor credincioșilor care s-au alăturat sărbătorii.

Biroul eparhial de presă