Joi, 24 Septembrie 2020
Super User

Super User

Senior Reporter @EpiscopiaMM

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam.

Website URL: http://episcopiaMM.ro

Duminică, 27 septembrie, va fi celebrată cea de-a 106-a Zi Mondială a Migrantului și Refugiatului. Cu această ocazie, Excelența Sa Iosif Păuleț, responsabil cu pastorația Migranților și Refugiaților în Cadrul Conferinței Episcopale din România, ne invită să fim activi în a sensibiliza societatea cu privire la acești frați ai noștri.

Motto-ul zilei din acest an, ales de Papa Francisc este: „Asemenea lui Isus Cristos, constrânși să fugă”. În scrisoarea dată pe 21 septembrie, Episcopul de Iași a preluat îndemnul Papei Francisc și ne invită săne îndreptăm atenția asupra dramei evacuaților interni, o dramă adesea invizibilă, pe care criza mondială cauzată de pandemia COVID-19 a exasperat-o”.

Dramă peste dramă este așadar cea a refugiaților pe timp de pandemie, motiv pentru care Papa Francis ne îndeamnă cu multă căldură să contribuim cum putem și toți putem să dedicăm o rugăciune în această zi, în care suntem invitați să ne gândim la ei.

Papa și-a încheiat mesajul cu o rugăciune sugerată de exemplul sfântului Iosif, când a fost constrâns să fugă în Egipt pentru a-l salva pe Prunc:

Tată, tu ai încredințat sfântului Iosif ceea ce aveai mai prețios: pe Pruncul Isus și pe mama sa, pentru a-i proteja de pericole și de amenințările celor răi.

Dă-ne și nouă să experimentăm protecția sa și ajutorul său! El, care a simțit suferința celui care fuge din cauza urii celor puternici, fă ca să poată întări și proteja pe toți acei frați și acele surori care, forțați de războaie, de sărăcie și de necesități, părăsesc casa lor și țara lor pentru a porni la drum ca refugiați spre locuri mai sigure!

Ajută-i, prin mijlocirea sa, să aibă forța de a merge înainte, întărirea în tristețe, curajul în încercare!

Dăruiește celui care îi primește un pic din duioșia acestui tată drept și înțelept, care l-a iubit pe Isus ca pe un adevărat fiu și a sprijinit-o pe Maria de-a lungul drumului!

El, care câștiga pâinea cu munca mâinilor sale, să se îngrijească de cei cărora viața le-a luat totul și să le dea demnitatea unui loc de muncă și seninătatea unei case!

Îți cerem asta prin Isus Cristos, Fiul tău, pe care sfântul Iosif l-a salvat fugind în Egipt, și prin mijlocirea Fecioarei Maria, pe care el a iubit-o ca soț fidel după voința ta. Amin.

 

Talida Trifoi – Biroul Eparhial de presă

 

Duminică, 20 septembrie 2020, a avut loc sfințirea bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Satu Mare. 

Biserica a fost consacrată de Preasfinția Sa Vasile Bizău, Eparh de Maramureș. Au participat la eveniment: Înalt Preasfinția Sa Péter Fülöp Kocsis, Arhiepiscop și Mitropolit de Hajdúdorog, pr. protopop Șimon Cornel și alți preoți invitați la evenimentul parohiei de limbă maghiară, a cărui păstor este părintele Stan Zsolt-József.  

Mitropolitul Fülöp Kocsis, în predica rostită, a făcut o paralelă între destinația veche a clădirii, fiind fosta centrală termică de unde locuitorii orașului au primit apa caldă și căldura în locuințele lor, iar odată cu botezul altarului și sfințirea clădirii prin stropirea cu apă sfințită și mirungere, „ea devine sursa de căldură spirituală, foc care vine din Euharistie”. „Când am făcut înconjurul bisericii, am înconjurat și un bloc cu zece etaje care este lipit de clădirea bisericii. Dumnezeu, atunci când își rezervă lăcașul. nu îl separă de lume, ci rămâne, în același timp, legat de lume”, a afirmat ÎPS Fülöp. A vorbit apoi despre sfântul ocrotitor al acestei biserici și a îndemnat credincioșii să devină profeți asemenea lui: „Sfântul ocrotitor al bisericii este Sf. Ioan Botezătorul, care era premergător. Acesta, împreună cu profeții care sun pictați pe pereții bisericii, ne indică drumul spre altar, spre împărăția cerurilor. Responsabilitatea noastră este sa devenim profeți înflăcărați de iubirea lui Dumnezeu. Nu ajunge să împlinim poruncile, cu un suflet de Vechi Testament, sa fim „buni", ci trebuie sa fim profeți, cu spiritul lui Isus, Spirit al Noului Testament, care a fost chemat în această zi pe altar, pe această clădire, și cu ajutorul aceluiași spirit să fim transformați în profeți, nu din inițiativă proprie, ci prin puterea lui Dumnezeu, care ne dă această vocație”, a spus Mitropolitul de Hajdúdorog.

La finalul celebrării, Preasfințitul Vasile a înmânat părintelui administrator parohial Stan Zsolt-József Diploma de Merit Bisericesc „cu ocazia sfințirii bisericii, pentru contribuția adusă la edificarea lăcașului de cult și înfrumusețarea acestuia prin pictură”. De asemenea, a înmânat Crucea pectorală părintelui Adalbert Pallai, în semn de recunoștință pentru toată munca depusă în renovarea bisericii „Sfântul Nicolae”, dar și în renovarea acestei biserici și pentru toată munca pastorală depusă în cadrul Eparhiei noastre. Părintele se numără printre preoții care au activat și în clandestinitate.

Preasfințitul mulțumit cu drag celor care au participat la sărbătoarea parohiei din Satu Mare: Preafericirii Sale Péter Fülöp Kocsis, reprezentanților guvernului maghiar, ai Consiliului Județean Satu Mare, tuturor oaspeților, preoți și credincioși deopotrivă.

Date despre parohie

Parohia ,,SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL” a fost înființată în anul 2012 prin decretul nr. 736/26.10.2012, iar la data de 1 noiembrie 2012 a fost numit părintele Stan Szolt-József ca Administrator parohial al nou-înființatei parohii. Până la înființarea parohiei, credincioșii au frecventat parohia greco-catolică de limbă maghiară ,,Sfântul Nicolae” din Satu Mare, fiind păstoriți de părintele Pallai Adalbert. Datorită faptului că un mare număr de credincioși locuiau în zona malului stâng al râului Someș, s-au făcut demersuri la Primăria Satu Mare și în 2008 s-a obținut o veche centrală termică în vederea transformării acesteia într-un lăcaș de cult. Lucrările de renovare și modernizare a centralei termice s-au desfășurat între anii 2010-2012, sub supravegherea părintelui Pallai Adalbert. Prima celebrare liturgică a avut loc în data de 24 Iunie 2012, de sărbătoarea ,,Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” iar o dată cu înființarea parohiei și cu numirea părintelui  Stan Szolt-József  au început celebrările liturgice specifice statutului de parohie.

Iconostasul a fost instalat în anul 2019 și tot în acest an au început lucrările de pictură murală a bisericii.

Biroul eparhial de presă

 

În zilele 14-17 septembrie 2020, s-a desfășurat prima serie de exerciții spirituale anuale pentru preoții din Eparhia de Maramureș. Reculegerile au avut loc la mănăstirea „Sfânta Maria” de pe Dealul Crucii din Baia Mare și au fost ținute de părintele Henryk, preot iezuit de origine poloneză.

În deschiderea exercițiilor, luni seara, 14 septembrie, părintele Henryk a invitat participanții să mediteze la sărbătoarea Sfintei Cruci, iar ideea centrală a fost: „bobul de grâu care, după ce moare, aduce rod”.

Marți, 15 septembrie, preoții au meditat, în cursul dimineții, la „Figura Bunului Păstor”, folosind ca suport mai multe texte biblice. Aceștia au fost invitați să privească la Isus și să conștientizeze faptul că El este modelul Bunului Păstor pentru orice preot.

Au folosit, de asemenea, ca suport, Scrisoarea Papei Francisc adresată preoților, din 4 august 2019 și au meditat asupra celor 4 trăsături ale păstorului celui bun, care reies din ea: durerea (compasiunea față de cei aflați in durere), recunoștința, curajul, lauda (adusă lui Dumnezeu).

În cursul după-amiezii, participanții la exerciții au meditat la „Împrospătarea zelului preoțesc”, care este posibilă prin rugăciunea constantă, redescoperirea zelului și a iubirii de la începutul preoției și încrederea în providența dumnezeiască.

Miercuri, 16 septembrie, preoții s-au recules în jurul ideii că ei sunt chemați să-l imite pe Hristos, căutând mereu să facă voia Tatălui, iar în ziua de joi, ziua finala, au meditat la speranța și încrederea în providența divină. Făcând apel și analizând situația de pandemie în care ne aflăm, părintele formator a îndemnat preoții să facă un exercițiu de credință și să mediteze la cum Dumnezeu este mereu prezent și interesat de situația omenirii, deci și de această situație. De asemenea, prin credință noi afirmăm că, deși avem impresia că trăim o situație de haos, lui Dumnezeu nu-i scapă niciodată vreo situație de sub control. Soluția noastră este deci aceea de a spera și a ne pune încrederea în El.

Exercițiile spirituale pentru preoți se desfășoară anual, în mai multe serii, astfel ca toți să poată participa. Ele cuprind momente de rugăciune, meditație, frățietate și împărtășire. În acest an, se vor relua în 5-8 octombrie și vor fi găzduite de mănăstirea „Maica Îndurerată” din Sighetu Marmației.

Biroul eparhial de presă

 

 

 

 

 

 

 

Vineri, 11 Septembrie 2020 00:00

Hramul și binecuvântarea bisericii din Pomi

O înălțătoare Sfânta Liturghie a marcat, marți 8 septembrie 2020, în Sărbătoarea Nașterii Preasfintei Fecioare Maria, serbarea hramului parohiei din Pomi, Protopopiatul Satu Mare. A avut loc și binecuvântarea noii bisericuțe de lemn din localitate, astfel că mirenii acestei parohii, după zeci de ani petrecuți în diverse locații, au un lăcaș de cult unde îl pot sluji pe Dumnezeu cuviincios. Credincioși din parohiile Protopiatului și din Pomi, precum și fii satului au ales să participe în număr mare la acest moment al bucuriei, răspândiți în curtea încăpătoare din fața noii biserici parohiale din Pomi. 

Programul Sărbătorii s-a desfășurat cu participarea părintelui protopop Ioan Sălăgean, protopop de Seini și a cuprins: rânduiala sfințirii mici a apei, urmată de binecuvântarea bisericii cu apă sfințită și rugăciunile aferente acestui oficiu. Oficiul a fost urmat de Sfânta Liturghie. 

În calitate de administrator parohial, am celebrat Sfânta Liturghie alături de părintele protopop și alături de ceilalți preoți invitați: pr. Ion Sas - fost paroh în Pomi, pr. Dorin Soponar - fost paroh în Pomi, pr. Mihai Hort paroh Borlesti, pr. Viorel Tibil, fiu al satului prin alianță, pr. Protoegumen Ermil și pr. Ieromonah Leon. 

În cuvântul de învățătură, pr. protopop a vorbit despre bucuria Sărbătorii Nașterii Preasfintei Fecioare Maria. Adresând un cald cuvânt de recunoștință credincioșilor și comitetului parohial, precum și preoților care de-a lungul anilor au slujit și slujesc în această comunitate, mulțumindu-le „în primul rând pentru rugăciunea lor și osteneala lor pentru ca aceasta biserică sa fie gata de celebrare”. 

Mulțumim în primul rând Preasfințitului Vasile Bizău pentru ajutorul spiritual și material din ultimul an în care biserica s-a ridicat, preoților și credincioșilor care au fost prezenți la eveniment, precum și fiilor satului pentru aportul financiar și disponibilitatea în concretizarea acestui proiect! Mulțumim autorităților locale din Pomi, primarului acestei comune. 

Nădăjduind ca această frumoasă sărbătoare a umplut sufletele credincioșilor cu alese haruri din partea Maicii Sfinte, ne încredințam întru totul inimii ei de Mamă iubitoare! 

Pr. Pop Daniel

 

 

 

 

 

 

Marți, 8 septembrie 2020, de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, părintele Jurja Ionel, paroh de Odoreu, și-a aniversat 40 de ani de preoție. Bucurosul eveniment a fost marcat în biserica greco-catolică din Odoreu printr-un Te Deum de mulțumire, cu participarea Preasfințitului Vasile Bizău, a părintelui Protopop Roman Dumitru și a altor preoți apropiați părintelui, printre care fratele de sânge al părintelui, Jurja Alexandru, Protoegumen al Ordinului Bazilian din România.

Prin Te Deum-ul celebrat, „Am adus mulțumire lui Dumnezeu pentru toate harurile pe care le-a revărsat asupra Bisericii Sale, asupra noastră, a tuturor, asupra dumneavoastră, asupra țării noastre, asupra preoților. Pentru că astăzi, venind să-l onorăm pe Părintele Ionel, să-l felicităm și să-i fim alături și să ne rugăm împreună, nu facem decât să cinstim taina preoției; taina preoției, care este atât de frumoasă și de prețioasă în ochii lui Dumnezeu și în ochii oamenilor. Pentru că prin taina preoției, lăsată de sus de Mântuitorul Hristos ca și dar, El însuși se face prezent și lucrează în Biserică. El însuși, în mod misterios, se face prezent, cu fiecare generație, în această slujire preoțească, pentru că preotul în numele lui Hristos slujește, în numele său învață Cuvântul evangheliei, învățătura Bisericii Sale… De aceea, în slujirea preoțească este prezentă slujirea lui Hristos, marele preot.

Este un moment oportun să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru taina preoției, iar astăzi în mod deosebit, pentru taina preoției pe care i-a dăruit-o părintelui Ionel Jurja”, a afirmat Preasfințitul Vasile Bizău, înainte de a-i înmâna diploma De Merit Bisericesc, „În semn de prețuire pentru întreaga activitate pastorală desfășurată în Eparhia noastră și pentru slujirea cu devotament a Bisericii lui Hristos”.

Părintele Jurja este printre puținii preoți care au mai rămas din generația celor care au activat în clandestinitate, o perioadă de mari încercări pentru Biserica noastră, care își desfășura activitatea în catacombe.

Din partea Primăriei și Consiliului Local Odoreu, domnul primar Pop Dumitru Dorel i-a înmânat părintelui Jurja Ionel Diploma de Cetățean de Onoare al comunei, „În semn de înaltă apreciere pentru cei 40 de ani de activitate desfășurată în folosul comunei și al cetățenilor”.

Prezenți la eveniment au fost părintele ortodox și domnul pastor de la biserica reformată din localitate.    

Pr. Ionel Jurja mulțumit tuturor călduros pentru prezență și pentru onorurile acordate în acest moment aniversar. A vorbit despre ziua hirotonirii sale ca preot de către Episcopul Ioan Dragomir, pe 7 septembrie 1980, „într-o zi de duminică devreme, când lumea încă dormea, pentru a nu trezi suspiciuni…”.  Părintele își amintește cum Preasfințitul Dragomir îl avertizase că se pune în pericol, că va fi urmărit sau poate chiar arestat și trebuie să fie conștient de acest lucru, dar și cum, ceea ce l-a motivat cel mai mult să aleagă acest drum a fost îndemnul părintelui său spiritual, actualul Episcop de Lugoj, Alexandru Mesian, care spunea: „Biserica noastră greco-catolică nu are voie să moară și are nevoie de preoți tineri”. Acest îndemn l-a motivat să înceapă drumul slujirii preoțești în urmă cu 40 de ani.

Evenimentul a fost organizat de către Consiliul Curatoral din Parohia Odoreu, în semn de apreciere și respect pentru cel care le este paroh de 16 ani. 

 

Talida Trifoi - Biroul eparhial de presă

 

 

 

În prima sărbătoare a Noului An Bisericesc, „Nașterea Maicii Domnului”, Preasfințitul Vasile Bizău s-a aflat în mijlocul credincioșilor care s-au făcut pelerini la biserica ctitorită de părintele Vasile Lucaciu, la Șișești. Într-un loc, așadar, încărcat de istorie, în acel loc pe care ctitorul său a voit să-l facă „a tuturor românilor” și pe care primul Episcop al Eparhiei greco-catolice de Maramureș, Fericitul Alexandru Rusu, a voit să-l decreteze loc de pelerinaj anual, în cinstea Sfintei Fecioare Maria. Astfel scria Episcopul Alexandru în decretul din 1 iunie 1933: „Deodată am socotit a fi potrivit să participăm de acum înainte și la unul din pelerinajele obișnuite la biserica votivă de la Șișeștii marelui ctitor, care a fost Vasile Lucaciu, și fiindcă această biserică este închinată tot Maicii Domnului, am fixat pentru acest peregrinaj ziua de 8 Septemvrie, Nașterea Preacuratei Fecioare”.

Au celebrat Sfânta Liturghie, împreună cu Ierarhul Eparhiei: părintele Vicar Augustin Butica, părintele paroh Gabriel Horț și alți preoți din Eparhie care au participat la pelerinaj.   

Iubiți credincioși, „Biserica întâmpină această sărbătoare cu bucurie, cu o invitație la bucurie cu o invitație la reînnoirea speranței și la comuniunea dintre noi”. Bucuria este prilejuită de faptul de a conștientiza „lucrarea lui Dumnezeu în istoria omenirii, o lucrare care se actualizează mereu; Sfânta Liturghie actualizează această taină și lucrare a Domnului astăzi... Dumnezeu a intervenit mereu în istoria omenirii, odată ce omul a căzut și a avut nevoie să fie susținut, sprijinit, pentru că el, cu puterile lui, nu mai putea să se ridice singur”, a afirmat Preasfințitul Vasile în cuvântul de învățătură. A continuat explicând cum anume suntem invitați să recunoaștem minunile lui Dumnezeu, mereu prezente în viața noastră de zi cu zi: „Sărbătoarea de astăzi ne pune în acea dimensiune a stării sufletești de a spune mulțumiri Maicii noastre cerești pentru ocrotirea cu care ne însoțește zi de zi, an de an, ocrotirea ei maternă care niciodată nu încetează. Ochii noștri adeseori sunt ținuți și nu vedem iubirea lui Dumnezeu și ocrotirea Maicii Domnului decât dacă avem ochii credinței, decât dacă suntem în această comuniune cu Mama noastră cerească, în comuniune cu Biserica, în comuniune cu toți sfinții care sunt mereu prezenți în lume, în Împărăția lui Dumnezeu, care este realitate prezentă, realitate atât de vie și care însuflețește această realitate a lui Dumnezeu, a sfinților, a Maicii Domnului, însoțește umanitatea, însoțește Biserica”...

„Tot sărbătoarea de astăzi ne invită să reînnoim libertatea noastră în sintonie cu voința lui Dumnezeu, pentru că în această sărbătoare, a Nașterii Maicii Domnului, vedem cum se întâlnește atât de armonios libertatea umană cu voința lui Dumnezeu, cu harul lui Dumnezeu, cu lucrarea lui Dumnezeu. Nu este doar o voință umană care este separată, autonomă, care se caută pe sine și nu ține cont de nicio altă dimensiune a vieții. Ci este vorba de libertatea umană, în persoana părinților Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Ioachim și Ana, de a cere insistent, de a se ruga lui Dumnezeu pentru ceea ce ei nu au și se simt neîmpliniți, o libertate care caută pe Dumnezeu și nu este o libertate care se rezolvă imediat”, așa cum suntem noi obișnuiți astăzi, să rezolvăm totul cu ajutorul științei.

„Dumnezeu intervine și prin Maica Domnului, Dumnezeu a venit în întâmpinarea părinților Ioachim și Ana și a venit în întâmpinarea noastră a tuturor, a neamului omenesc. O lucrare atât de minunată pe care Biserica o cântă, o cinstește și o laudă, o propovăduiește, o lucrare ne face mereu prezent și actual opera mântuirii realizată de Hristos. Prin Maica Domnului ne-a venit nouă Mântuitor în lume, prin ea ne-a venit nașterea lui Isus, de care îngerii s-au bucurat și de aceea și cântările Bisericii surprind frumusețea, importanța și bucuria nașterii Maicii Domnului în cer și pe pământ”, a afirmat Preasfințitul Vasile.

La finalul celebrării, a fost recitată rugăciunea de încredințare a Eparhiei de Maramureș Maicii Domnului, ocrotitoarea ei încă de la înființare. Conform tradiției, statuia Sfintei Fecioare Maria a fost purtată în procesiune în jurul bisericii, iar credincioșii veniți în pelerinaj i-au înălțat Mamei Cerești frumoase cântări de cinste și mărire.  

Părintele paroh Gabriel Horț a mulțumit călduros tuturor pentru prezența la pelerinajul din Șișești. 

Biroul eparhial de presă

 

 

 

 

A trecut la Domnul, la vârsta de 88 de ani, Sora Veronica (GODJA VIORICA) din Congregația Surorilor Maicii Domnului, comunitatea de la Mănăstirea „Maica Îndurerată” din Sighetu Marmației.

Slujba de înmormântare a fost celebrată duminică, 6 septembrie, de către Preasfințitul Vasile Bizău, împreună cu pr. protopop Iusco Vasile, pr. capelan Florea Vasile și alți preoți care au participat la eveniment.

„Pe sora Veronica am cunoscut-o când eram tânăr, ca fiind plină de zel, un zel care mobiliza, un zel care dădea curaj, un zel care dădea energie pozitivă și te obliga, într-un fel, la speranță… Această speranță se vede că niciodată nu înșală, pentru că atunci când speranța prinde rădăcini în sufletul nostru, ea ne conduce toată viața…” a afirmat PS Vasile în cadrul Cuvântului de învățătură. Și a continuat vorbind despre slujire și desăvârșire: „Vestea că a trecut la cele veșnice ne-a adus în memorie darul slujirii. Atunci când o persoană consacrată întâmpină acest mare eveniment, al trecerii în viața veșnică, cred că privim cu mult mai multă seninătate. Se întâmplă acest lucru deoarece slujirea în sine, cu alegerea făcută, cu devotamentul, cu jertfa, dă sens vieții; omul își găsește loc și este liniștit și este în pace în măsura în care slujirea lui este una autentică și oferită pe deplin lui Dumnezeu. Atunci când omul caută în inima lui să-l urmeze pe Dumnezeu, să-l iubească cu tot cugetul, cu tot sufletul, cu toată puterea lui, omul dobândește o pace profundă și își găsește sensul. Viața consacrată descrie acest sens, al continuității, al eternității, al bucuriei, pentru că ea se remarcă în primul rând prin această alegere personală, dacă vrei să fii desăvârșit…”.

Asemenea tânărului din Evanghelie care, după sfatul lui Isus, pentru a fi desăvârșit mai avea nevoie să împartă toată averea, sora Veronica a ales acest drum: moștenirea pe care a primit-o de la părinți a donat-o congregației și astfel a devenit ctitor al mănăstirii „Maica Îndurerată” din Sighetu Marmației. A fost astfel fondatoare a tot ceea ce există și se întâmplă la Sighet: construcțiile din cadrul mănăstirii, dar și viața de comunitate, viața de rugăciune, viața de apostolat…

„Îi cerem Bunului Dumnezeu odihnă veșnică, să-i răsplătească pentru slujirea ei, pentru tot ceea ce lasă moștenire Congregației Surorilor Maicii Domnului și Eparhiei noastre. Bunul Dumnezeu să o odihnească în pace!”, a spus PS Vasile.

„Sora Veronica a fost o persoană consacrată deosebit de activă, plină de zel apostolic pentru propășirea Congregației, iar aceasta nu numai pentru comunitatea de la Sighet. Truda dânsei împletită cu rugăciune fierbinte, perseverentă și încrezătoare, presărată cu renunțări și sacrificii nenumărate – pe care doar Bunul Dumnezeu le-a știut, a adus un suflu de viață nouă în CMD și pentru mai multe tinere, Sr. Veronica s-a făcut instrumentul lui Dumnezeu în a răspunde la chemare, împreună cu mărturia celorlalte surori din comunitatea de la Sighet. A caracterizat-o un profund spirit de caritate față de cei aflați în diferite nevoi, ajutând și susținând cu rugăciunea, dar și material familii și tineri pentru a depăși perioadele de dificultate. Prin plecarea Sr. Veronica la Casa Tatălui ceresc, Congregația Maicii Domnului și Biserica greco-catolică a cărei fiică devotată a fost, mai adaugă o „Stea” pe Cerul Veșniciei”, citim în mesajul postat de către Congregația Surorilor Maicii Domnului, pe pagina oficială de facebook.  

Sora Veronica a fost înmormântată în Cimitirul Central din Sighetu Marmației, în parcela Surorilor Congregației Maicii Domnului.

Bunul Dumnezeu să o odihnească în pace!

Biroul eparhial de presă

 

 

 

Duminică, 6 septembrie 2020, parohia greco-catolică maghiară „Nașterea Maicii Domnului” din Porumbești a avut bucuria de a-l primi în vizită pastorală pe Preasfințitul Vasile Bizău, cu ocazia hramului sărbătorit anticipat. Sărbătoarea a fost dublă pentru comunitatea de aici, întrucât, în cadrul celebrării Sfintei Liturghii, Ierarhul a ridicat la treapta preoției pe diaconul Simon Istvan Miklos.

„Avem astăzi o frumoasă sărbătoare: sărbătorea duminicii care ne aduce și acest dar ceresc, al puterii Spiritului Sfânt care se revarsă asupra preoților, asupra candidaților la preoție. Astăzi avem acest eveniment bucuros în cadrul unei comunități și a Bisericii: hirotonirea unui nou preot” a afirmat Preasfințitul Vasile în debutul cuvântului de învățătură. Și a continuat explicând astfel taina preoției: „Este un dar al lui Dumnezeu. Așa trebuie să privim taina preoției: ca un dar care vine de sus”. Cât despre ce înseamnă a fi preot și ce misiune are un preot, Episcopul a explicat că aceasta este cel care îl face întotdeauna prezent pe Hristos în mijlocul comunității pe care o păstorește: „Preotul este luat dintre oameni și este pus pentru oameni în cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Nu este delegat de comunitate, ci, în numele lui Hristos, îl face prezent pe Hristos. În numele lui Hristos predică Evanghelia și învățătura Lui și în persoana preotului, Hristos este prezent în toate timpurile, și astăzi, în mijlocul nostru. Mandatul pe care Isus îl dă apostolilor săi, de a merge în toată lumea să predice evanghelia, să vindece orice boală și neputință în popor, să însoțească fiecare suflet și fiecare comunitate se actualizează până astăzi”.

Vorbind despre Parabola invitaților la nuntă (Mt 22, 1-14), în care s-a pus problema dacă un invitat este îmbrăcat conform evenimentului, Preasfințitul Vasile a explicat ce tip de haină trebuie să îmbrace un creștin, vestitor al Evangheliei: „Să ne păstrăm haina curată, să ne păstrăm sufletul curat, să creăm comuniune în jurul nostru și să ne dăruim semenilor noștri, pentru că în felul acesta, haina va rămâne mereu semnul distinctiv al nostru, al creștinilor. Haina noastră este iubirea arătată lui Dumnezeu și semenilor, haina noastră sunt virtuțile, haina noastră este omenia, haina noastră este bucuria de a răspunde chemării lui Dumnezeu…”.

„Îi cerem în mod deosebit Tatălui Ceresc să reverse puterea harului Spiritului Sfânt peste noul preot, ca să fie mereu un mesager al Lui, să invite la bucurie, să invite la convertire, să invite la unitate, să invite la viața veșnică. Amin!” -  sunt cuvintele cu care Preasfințitul Vasile și-a încheiat omilia rostită în cadrul sărbătorii.

Părintele paroh Harangazó Iosif a felicitat noul preot, pe care l-a caracterizat ca fiind „foarte bun”, fapt pe care l-a observat în anul în care a slujit ca diacon în parohie. A mulțumit Preasfințitului Vasile pentru prezență și tuturor celor care au luat parte la sărbătoare: părintele protopop Simon Cornel, preoți din parohiile înconjurătoare, persoane consacrate și credincioși din parohie și împrejurimi.

 

Parcursul academic al noului preot:

Părintele Simon Istvan Miklos s-a născut la data de 14 aprilie 1991 în localitatea Cidreag, județul Satu Mare, într-o familie greco-catolică activă. Școala generală a urmat-o în localitatea natală între anii 1998-2006. În 2010 este absolvent al Grupului Școlar Teologic Romano-Catolic ,,Ham Janos” din Satu Mare,  profilul umano-teologic. După  susținerea  examenului de Bacalaureat, se înscrie la Institutul Teologic Greco-Catolic ,,Szent Atanaz” din Nyiregyhaza, Ungaria, pe care îl absolvă în anul 2015. După patru ani este trimis la Budapesta, la Universitatea Catolică Pazmany Peter, unde își încheie studiile în anul 2018.

După 8 ani de studii teologice, se întoarce în țară unde ocupă funcția de profesor de religie greco-catolică în satele Cidreag și Porumbești. Tânărul  Simon Istvan Miklos alege în deplină libertate calea slujirii preoțești în stare celibatară.

Este hirotonit diacon pe data de 6 octombrie 2019 la Livada.

Atotputernicul Dumnezeu să-i dăruiască preoție sfântă și rodnică!

Biroul eparhial de presă

 

 

 

Părintele Gabriel Horț împreună cu Consiliul parohial ne invită să luăm parte la pelerinajul care se organizează anual la Șișești, marți, 8 septembrie 2020, de sărbătoarea „Nașterea Maicii Domnului”. Sfânta Liturghie Arhierească va fi celebrată de la ora 10:30.

Redăm mai jos cuvintele Fericitului Alexandru Rusu, primul episcop al Eparhiei de Maramureș, care a instituit acest pelerinaj, prin decretul dat la 1 iunie 1933: „Deodată am socotit a fi potrivit să participăm de acum înainte și la unul din pelerinajele obișnuite la biserica votivă de la Șișeștii marelui ctitor, care a fost Vasile Lucaciu, și fiindcă această biserică este închinată tot Maicii Domnului, am fixat pentru acest peregrinaj ziua de 8 Septemvrie, Nașterea Preacuratei Fecioare”.

 

Biroul eparhial de presă

Luni, 31 august 2020, părintele BILȚIU DĂNCUȘ Petre Ioan Flaviu a fost condus pe ultimul drum de către familie, prieteni și colegii preoți din eparhia de Maramureș.

Slujba de înmormântare a fost celebrată de către Preasfințitul Vasile Bizău, împreună cu părintele vicar general Augustin Butica, părinții protopopi Roman Dumitru și Feier Iacob și preoții care au luat parte la eveniment. Oficiul a avut loc la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare, oraș în care părintele a locuit în ultimii ani.

Oare ce am venit să vedem?, s-a întrebat retoric, în cadrul omiliei, Preasfințitul Vasile, (reluând cuvintele Mântuitorului Hristos, când acesta le-a vorbit mulțimilor despre Ioan Botezătorul - Mt., 11)… Un om îmbrăcat în haine moi? Nu! Haina regală, părintele Bilțiu a îmbrăcat-o în suflet! Și doar cei care l-au cunoscut au putut să înțeleagă că haina regală era cea a sufletului. Pe cine am venit să vedem? Un preot? Da, un preot! Și nu orice preot, ci un preot devotat, credincios, zelos, un preot bun, un preot după inima lui Isus...”.

Preasfințitul Vasile a povestit modul în care l-a cunoscut pe părintele Bilțiu, în anii 1990, după revoluție, în casa părintească, la Dragomirești, unde părintele venea să celebreze Sfânta Liturghie pentru credincioșii din localitate: „L-am însoțit de atunci la multe Sfinte Liturghii pe care le-a celebrat în Dragomirești și Ieud, mergând pe jos, trecând peste câmpul pe care-l numeam Dumbravă și povesteam... Eu eram tânăr, iar părintele avea deja experiența vieții, însă era foarte măsurat în cuvinte și nu prea povestitor, cum suntem noi obișnuiți…”.   

A amintit apoi modul examplar în care lucra ca bibliotecar la Episcopie: „Îl regăseam în mod continuu traducând cărți din franceză sau maghiară și era atât de încântat când găsea în textele pe care le traducea conținut spiritual, idei teologice, sfaturi practice pe care dorea să le împărtășească. Se bucura să le împărtășească câte ceva studenților… Mereu o voce a spiritului, nu era o persoană impozantă, ci un căutător în spirit și botez”, a afirmat Ierarhul, care a caracterizat viața părintelui Bilțiu ca fiind „o viață de asceză”. „S-a născut în ziua în care Biserica sărbătorește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie 1932) și a trecut la cele veșnice pe data de 29 august 2020, de sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Are, deci, multe afinități cu figura aceasta profetică a unui slujitor, care este un ascet. Mai rar întâlnim astăzi oameni care să-și asume un drum atât de profund marcat de viața simplă și spirituală. Părintele rămâne un model pentru preoții de astăzi, mai ales pentru preoții tineri…”, a afirmat Preasfințitul Vasile. A relatat și anii de pastorație ai părintelui în parohia Preluca Nouă, modul anevoios în care a construit bisericuța de lemn din localitatea de pe vârf de deal, unde urca pe jos, deseori purtând tabla pentru acoperișul bisericii în spate: „Avea un zâmbet discret care spunea multe despre sufletul lui...”, își amintește Ierarhul.

„Îi cerem astăzi Domnului ca bucuria din cer să fie garanție pentru cei care l-au cunoscut, cei care i-au primit sfatul, cei care l-au apreciat. Biserica astăzi pierde un credincios devotat, dar lucrarea Spiritului rămâne și este activă, lucrarea Spiritului lui Dumnezeu, prin vrednicia acestui preot. Se văd cele săvârșite, înfăptuite, realizate de el, dar sunt mult mai multe cele care nu se văd, ce a lăsat în sufletele oamenilor. Astăzi reconstituim un puzzle, un mozaic cu amintirile pe care le avem, dar sunt sigur că Dumnezeu reconstituie întreagă frumusețea sufletului său, de slujitor devotat în simplitate, asemenea lui Ioan Vianney, care a pus umărul la zidirea Bisericii. Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace!” - sunt cuvintele cu care Preasfințitul Vasile și-a încheiat omilia din cadrul oficiului înmormântării.  

Părintele Bilțiu Ioan a fost înmormântat în cavoul familiei Bilțiu, din Cimitirul Greco-Catolic Gară, Satu Mare. 

Date biografice:

Părintele Bilțiu s-a născut în data de 24 iunie 1932, în localitatea Ocna Șugatag, jud. Maramureș.

A fost hirotonit preot în data de 19 mai 1974, de episcopul de pie memorie Ioan DRAGOMIR.

A fost preot în Ieud și Dragomirești și ulterior, a ocupat funcția de bibliotecar la biblioteca Episcopiei Greco-Catolice de pe strada Vasile Lucaciu 50, Baia Mare. 

În anul 1998, a fost numit paroh de Preluca Nouă, Protopopiatul Mănăștur.

În anul 2008, a devenit preot pensionar și a locuit în orașul Satu Mare.

Bunul Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Biroul eparhial de presă