Luni, 15 Octombrie 2018
Super User

Super User

Senior Reporter @EpiscopiaMM

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam.

Website URL: http://episcopiaMM.ro

Câteva gânduri propuse de profesorul dr. Ciprian Ghișa la evenimentul „Școala Ardeleană - Memorie și educație” organizat de Departamentul pentru Cultură din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, în data de 11 octombrie 2018, Ziua Școlii Ardelene, la Biblioteca Județeană Petre Dulfu din Baia Mare.

Şcoala Ardeleană: semnificaţia unui brand cultural românesc

Ce înseamnă Şcoala Ardeleană? Să spunem pentru început că în epoca lui Samuil Micu şi a contemporanilor săi acest concept nu exista. Asemenea altora, „Imperiul Bizantin” spre exemplu, expresia a fost concepută ulterior de istorici pentru a desemna un fenomen care este cultural, politic şi naţional deopotrivă, caracterizând universul românesc transilvănean din a doua jumătate a secolului XVIII şi din primele decenii ale secolului XIX, din perioada de exprimare a iluminismului şi de apariţie a zorilor romantismului. Pornind de la această observaţie, se ridică o serie de întrebări: ce se ascunde în spatele acestui construct cultural?; ce domenii de activitate şi ce personalităţi îl definesc?; în ce măsură este el definitoriu pentru evoluţia istorică a românilor?
În mentalul colectiv românesc, Şcoala Ardeleană este reprezentată prin celebra triadă formată din Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior. Ei sunt Corifeii, titanii, uriaşii pe umerii cărora s-au urcat generaţiile viitoare de intelectuali români pentru a vedea mai departe, pentru a-şi dezvolta orizonturile, pentru a lupta în continuare pentru ridicarea acestui neam. Este imaginea promovată decenii la rând în manualele de istorie sau de limbă română.
Cei trei sunt alăturaţi în mod aproape firesc, formând o unitate, la care s-a adăugat doar persoana lui Ioan Budai Deleanu, apropiat lor, dar totuşi poziţionat oarecum în afara cercului restrâns al acestor personalităţi de prim rang. Desigur că această imagine are la bază câteva argumente foarte serioase: au studiat în aceleaşi centre, la Blaj, la Viena sau Roma; au fost rezultatele aceluiaşi program cultural, cel conceput de Inochentie Micu Klein, vlădica român care a întrezărit necesitatea formării unei elite intelectuale ca premisă necesară şi obligatorie pentru succesul activităţii de ridicare culturală şi naţională a acestui popor; au lucrat în unele cazuri la proiecte comune – aşa cum îi vedem pe Micu şi Şincai semnând împreună lucrarea Elementa lingua daco-romanae sive valachicae sau elaborând extraordinarul proiect al Catehismului cel Mare ce va cunoaşte apoi alte șapte ediţii, rămânând în uzul parohiilor până după jumătatea secolului XIX; au locuit şi lucrat în acelaşi mediu, cel puţin pentru o perioadă, fiind activi pe scena mică a Blajului, din jurul pieţei mărginite de catedrala aceluiaşi Inochentie şi de clădirile celebrelor şcoli deschise de Petru Pavel Aron în 1754.
Se cunoaşte mai puţin faptul că aceşti mari oameni de cultură au colaborat destul de puţin, că nu au avut relaţii personale prea bune, că nu au urmărit să construiască o şcoală şi că nu au format ei înşişi ucenici. Ceea ce au reuşit însă a fost să influenţeze prin exemplul lor intelectualitatea română a vremii atâta cât era şi au devenit un catalizator pentru toate iniţiativele ulterioare. Nu au fost străini de aproape nici un domeniu: au scris teologie, istorie, literatură, filosofie; s-au implicat în mişcarea naţională convinşi de faptul că este de datoria lor să trezească un popor adormit şi să-l ajute să depăşească decalaje culturale şi politice adâncite de-a lungul secolelor faţă de celelalte naţiuni ale ţării. Au acţionat însă din direcţii diferite, şi de la un moment dat, din zone diferite.
Totul a pornit aşadar din micul târg al Blajului, însă acest elan deosebit s-a extins treptat şi spre celelalte centre româneşti, iar în această mişcare s-au regăsit Oradea, Sibiul sau Buda, iar alături de cei patru vom găsi şi alte nume: Ignatie Darabant, Vasilie Aaron, Ţichindeal, Vasile Popp, Ioan Bob, Ioan Piuariu Molnar şi alţii, clerici şi laici deopotrivă, greco-catolici, dar şi ortodocşi. Cu alte cuvinte, o mică lume românească, intelectuală, ardeleană, care începe să conştientizeze datoria pe care o are faţă de naţiunea din care face parte. Au fost oameni care au simţit în mod dureros situaţia grea în care se afla poporul român şi care au făcut eforturi majore şi s-au expus la riscuri considerabile pentru a lupta pentru idealurile formulate cu câteva decenii înainte de Inochentie Micu.
Aşadar, putem vorbi de o Şcoala Ardeleană? Da, însă doar în măsura în care înţelegem prin aceasta formula generalizatoare care să cuprindă întreaga mişcare culturală românească, lupta pentru limba română, pentru susţinerea drepturilor naţionale, pentru crezul Supplex-ului. Ea are ca punct de plecare viziunea lui Inochentie, are drept centru de iradiere Blajul şi are ca imbold imaginea unui Samuil Micu, eroul care a scris mii de pagini la lumina lumânării, în camerele friguroase ale mănăstirii, neînţeles uneori de proprii contemporani. Ei au fost modelele lui Bărnuţiu, Cipariu sau Bariţ, iar în operele acestora trebuie întrezărită mai întâi „Cartea de rogaciuni” a lui Micu din 1779, prima încercare de folosire a alfabetului latin într-o tipăritură ieşită din marea tipografie a Blajului.

Prof. dr. Ciprian Ghișa

Data de 11 octombrie a fost aleasă în România ca Ziua Școlii Ardelene, zi în care se rememorează inaugurarea la Blaj, în 11 octombrie 1754, a primelor şcoli cu predare în limba română din Transilvania de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron. Adevărate fântâni ale darurilor, cum le-a numit ctitorul lor, spunând astfel: Şcoala de obşte va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetanie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se. Manifestarea acestei zile are caracter naţional din anul 2014, după ce Parlamentul României a adoptat un proiect de lege în acest sens. Acest proiect a fost adoptat de Camera Senatului la 19 noiembrie 2013 şi de Camera Deputaţilor, la 13 iunie 2014, legea fiind promulgată de Preşedintele României la data de 1 iulie 2014.

 Actul de naștere al Şcolii Ardelene a marcat începutul elaborării şi afirmării conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania. Din aceste Școli ale Blajului, asemenea celor europene ale timpului respectiv, au pornit, ca fii de ţărani simpli, cei care ulterior vor fi numiţi Corifeii Şcolii Ardelene. Ei sunt cei care au intuit faptul că introducerea alfabetului latin în scrierea limbii române însemna o etapă decisivă în procesul de realizare a unităţii limbii literare. Astfel, dezideratul unificării limbii impunea, în primul rând, înlocuirea alfabetului chirilic şi adoptarea alfabetului latin. Atunci când se vorbește despre Școala Ardeleană, mișcarea nu se poate rezuma numai la o filă din istorie, ci mai degrabă la identitatea noastră, la ceea ce este în definitiv poporul român.

În acest sens, joi 11 octombrie 2018, de Ziua Școlii Ardelene, s-a organizat la Biblioteca Județeană Petre Dulfu din Baia Mare, conferința Școala Ardeleană – Memorie și educație. Evenimentul a fost organizat de către Departamentul pentru Cultură din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș. În cadrul evenimentului au intervenit Preasfințitul Părinte Vasile Bizău – Episcop de Maramureș, dr. Teodor Ardelean – director al Bibliotecii Petre Dulfu din Baia Mare, dr. Marius Câmpeanu – șef secție istorie din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și prof. dr. Ciprian Ghișa din Cluj-Napoca. Moderator al evenimentului a fost pr. dr. George Marius Nicoară.

În cuvântul de deschidere, Preasfințitul Părinte Vasile Bizău, pornind de la titlul conferinței Școala Ardeleană – memorie și educație, a subliniat importanța educației în viața unui popor: ,,Educația are de-a face în mod evident cu viața, cu sensul vieții, cu valorile și printre cele dintâi valori se află moralitatea. Fără de moralitate axa valorilor se clatină si se clatină și din perspectivă religioasă. Moralitatea este cea care unește toate valorile, este axul central al valorilor.  Educația este primordială, este esențială, și îl făurește pe om și astfel un om devine mai uman cu cât este mai educat”.

Cine sau ce este Școala Ardeleană? Prin aceste cuvinte și-a început prezentarea domnul prof. Teodor Ardelean – Director al Bibliotecii Petre Dulfu din Baia Mare. Subliniind importanța acestui curent crucial pentru poporul român, domnul Ardelean a numit Școala Ardeleană ca fiind ,,un fenomen unghiular în cultura românească, care a deschis neamul românesc spre Europa luminilor. Școala Ardeleană este un fenomen magic și magistral, un capitol cardinal din evoluțiile culturale și de emancipare ale românilor. Școala Ardeleană nu este doar un capitol, ci e o idee în lucrare permanentă”.

A intervenit, în continuare, dr. Marius Câmpeanu cu o prezentare a continuării Școlii Ardelene pe meleaguri maramureșene, arătând importanța acestui curent prin înființarea școlii în limba română din Șomcuta Mare.

Domnul prof. dr. Ciprian Ghișa a evidențiat situația educativă din secolul al XVIII-lea și importanța episcopului Inochentie Micu Klein în acest proces de emancipare a poporului român din Transilvania, prin înființarea viitorului centru de la Blaj, devenind o figură carismatică din istoria Bisericii ce a pus bazele viitoarei mișcări Școala Ardeleană.

La finalul evenimentului au urmat o serie de întrebări și intervenții din partea unor participanți la conferință.

Biroul eparhial de presă

scoala ardelean 1

scoala ardelean 2

scoala ardelean 3

Vineri, 12 Octombrie 2018 00:00

Un milion de stele – a XV-a ediție

Evenimentul caritabil ,,UN MILION DE STELE ” - campanie de sensibilizare și strângere de fonduri aflat în acest an la a XV-a ediție - Organizată anul acesta sub sloganul „Vino și aprinde o stea pentru persoanele vârstnice aflate în dificultate!” în Baia Mare și Sighetu Marmației.

Gestul constă în aprinderea de lumânări într-un spaţiu public, fiecare flacără reprezentând simbolic o persoană care se confruntă cu neajunsurile şi excluziunea socială. Acțiunea oferă oportunitatea oricărei persoane de a face un bine exprimându-se vizibil și arătând,  în ciuda tuturor dificultăților, importanța comunității și interesul purtat celor în nevoie. În acest an au fost la eveniment aproximativ 500 de participanți.

Asociația Diecezană Caritas Greco Catolic Maramureș mulțumește cadrelor didactice, părinților și copiilor de la:

Gradinița cu program prelungit nr.27 – d-na Mihaela Vălenaș

Gradinița ,, Micul Prinț” – d-na Maria Fânățean

Gradinița ,,Floare de Colț” – d-na Lena Goci

Gradinița cu program prelungit nr. 9 – d-na Carmen Condor

Gradinița cu program prelungit nr. 25 – d-na Crina Șandor

Gradinița cu program prelungit nr. 30 – d-na Dutca Anamaria

Gradinița cu program prelungit nr. 10- d-na Ioana Măhălean

Gradinița cu program prelungit Târgu Lăpuș - d-na Mirela David

Colegiul Național  ,,Vasile Lucaciu” – coordonator d-na Petronela Mureșsan și d-na Gina Petreuș

Școala gimnazială ,,Dr.Ep.Alexandru Rusu” – coordonat de d-na  Anuța Gorzo și d-na Nicoleta Petran

Mulțumim de asemenea preot dr. Florin Marusciac pentru găzduire în biserica ,,Sfântul Anton”, preotului Angel Zareczki, precum și tuturor participanților la acest eveniment caritabil.

Director Caritas Maramureș, preot Dunca Gheorghe

stele1

stele2

stele3

stele4

stele5

 

 

 

Duminică, 07 octombrie a.c., în parohia Tăuții Măgherăuș, în biserica din Măgherăuș, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, a avut loc instalarea noului paroh în persoana părintelui Ioan Balea. La finalul Sfintei Liturghii, prezidată de părintele protopop Emil Gîrboan, în mod solemn, în fața comunității prezente, s-a dat citire Decretului de numire, prin care Pr. Ioan Balea este numit paroh al parohiei Tăuții Măgherăuș începând cu data de 07 octombrie 2018, dându-i-se totodată și favorurile aferente.

Pr. Ioan Balea s-a născut în data de 3 octombrie 1979 și a crescut în localitatea Ieud – Maramureș. După terminarea studiilor gimnaziale a început Liceul Teologic ,,Inocențiu Micu-Klein” din Cluj-Napoca, după care a urmat 3 ani de studii teologice la Institutul Teologic ,,Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare. Este trimis bursier la Colegiul Pontifical ,,Pio Romeno” din Roma, pentru studierea filosofiei și teologiei. Este licențiat în Drept canonic la Institutul Oriental din Roma.

A fost hirotonit preot la Jibou în data de 12 august 2012 de către Preasfinția Sa Vasile Bizău, fiind numit administrator parohial în această parohie, funcție pe care a ocupat-o până în septembrie 2018. În data de 1 ianuarie 2015 este numit vicar judecătoresc al Episcopiei de Maramureș fiind președintele Tribunalului Intereparhial de primă instanță.

În încheiere, părintele Ioan Balea sub semnul evangheliei chemării primilor ucenici de „a fi pescari de oameni”, având în inimă cuvintele Mântuitorului de a fi „sare și lumină în lume”, s-a încredințat ocrotirii lui Dumnezeu în misiunea primită. A mulțumit Preasfinției Sale Vasile Bizău pentru încrederea acordată, părintelui protop Emil Gîrboan, care a fost și păstorul din această localitate, pentru toată munca depusă aici, și tuturor credincioșilor prezenți pentru frumoasa și călduroasa primire.

Îi urăm părintelui Ioan Balea o păstorire îndelungată și rodnică!

Biroul eparhial de presă

instalare balea 1

instalare balea 2

instalare balea 3

Miercuri, 03 Octombrie 2018 00:00

Instalarea noului preot în parohia Jibou

Duminica a XIX-a după Rusalii a reprezentat zi de sărbătoare pentru credincioşii Parohiei „Neprihănita Zămislire” din Jibou. Cu binecuvântarea Preasfinţitului Vasile Bizău, Episcop de Maramures, a avut loc instalarea noului paroh în persoana părintelui Matei Claudiu Chiriloaei.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele Emil Garboan, Protopop de Baia Mare, care a dat citire decretului de numire, acesta înmânând mai apoi, noului paroh, Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, evidenţiind simbolismul acestora pentru cel căruia i se incredinţează şi urând noului paroh păstorire îndelungată. În cadrul Sfintei Liturghii au concelebrat atât părintele Ioan Balea cât și părintele Matei Chiriloaei.

La rândul său, Părintele Matei, cu vădită emoţie a adus mulţumiri, în mod deosebit Preasfinţitului Vasile Bizău, pentru încrederea și susținerea acordată, părintelui Protopop Emil Garboan pentru disponibilitate, părintelui Ioan Balea pentru dăruirea cu care a slujit comunitatea din Jibou, tuturor invitaţiilor, Consiliului Parohial pentru călduroasa primire, şi tuturor credincioşilor care s-au ostenit să participle la acest eveniment în număr atât de mare.

Părintele Chiriloaei Matei Claudiu s-a născut la data de 15 mai 1987, în perioada 2002-2006 urmează Liceul Teologic Romano Catolic „Sfântul Francisc de Assisi” din Roman, urmând apoi în perioada 2009-2013 studiile Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din cadrul Departamentului Oradea, urmate de cursurile de master în perioada 2013 - 2015 la Oradea şi o specializare în Drept Canonic Oriental la Institutul Pontifical Oriental din Roma în perioada 2013-2016. Este căsătorit din data de 30 iulie 2016. În data de 2 martie 2017 este ridicat la treapta diaconiei urmand ca mai apoi să fie hirotonit preot în data de 18 iunie 2017 în Catedrala "Sfântul Nicolae" din Oradea prin impunerea mâinilor Preasfințitului Virgil Bercea episcop de Oradea Mare. În prezent are o fetiță în vârstă de un an și trei luni iar în scurt timp i se va naște un alt copil.

Biroul eparhial de presă

jibou1

jibou2

jibou3

La împlinirea a 100 de ani de la marele ideal național – Marea Unire de la 1918 –, se împlineşte şi dezideratul credincioşilor din localitatea Săpânța, judeţul Maramureș, și anume acela de a avea un lăcaş de cult unde să îl poată preamări pe Dumnezeu.

În acest sens, duminică 30 septembrie 2018, credincioșii greco-catolici din această localitate, asemenea mlădițelor pe care viticultorul le curăță ca să aducă și mai mult rod, au îmbrăcat haine de sărbătoare pentru a-i primi cu multă căldură sufletească, după ani de trudă și multe încercări, pe Preasfințitul Părinte Vasile Bizău – Episcop de Maramureș și pe Preasfințitul Părinte Claudiu Pop, – Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore –, venit de la Blaj pentru a lua parte la bucuria credincioșilor din Săpânța. La intrarea în curtea bisericii, cei doi ierarhi au fost întâmpinați de domnul Gheorghe Stan – primar al localității Săpânța, de părintele dr. Vasile Iusco – protopop de Sighet, de părintele Mihai Grigor – parohul locului și de un mare număr de preoți și credincioși veniți la sărbătoarea parohiei Săpânța.

Ritualul sfințirii a început la ora 10:30 prin înconjurarea bisericii de trei ori, prin ungerea cu Sfântul și Marele Mir și prin stropirea cu apă sfințită. După aceea s-a făcut sfințirea mesei Altarului prin spălarea cu apă de trandafir, prin ungerea lui cu Sfântul și Marele Mir și așezarea în masa Altarului a moaștelor sfântului Pius al X-lea și ale sfântului Iozafat, primul episcop martir greco-catolic.

După rânduiala sfințirii bisericii a urmat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie celebrată de cei doi ierarhi în fața bisericii, la care au luat parte 35 de preoți veniți la sărbătoare și o mulțime mare de credincioși din parohia Săpânța și din parohiile învecinate.

La momentul rânduit, după citirea Evangheliei, Preasfințitul Părinte Claudiu Pop a ținut cuvântul de învățătură în care a asemănat ceremonia de consacrare a unei biserici cu viața creștinului, care prin botez se consacră lui Dumnezeu și devine templul lui Dumnezeu. De aceea fiecare creștin privește moartea ca pe o trecere spre împărăția lui Dumnezeu. Iar ceea ce este specific locului Săpânța prin Cimitirul Vesel, este tocmai acest fapt, de a privi moartea într-un mod creștin, într-un mod vesel. Cimitirul Vesel ne spune că moartea nu este un sfârșit, ci o trecere spre adevărata viață, spre viața în Hristos.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Vasile Bizău – ierarhul locului, pomenindu-l pe sfântul apostol Pavel din a doua Scrisoare către Corinteni, a asemănat drumul de credință al comunității din Săpânța cu învățătura Apostolului: Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea se desăvârșește în slăbiciune (2Cor 12,9). Ceea ce s-a petrecut la Săpânța prin acest eveniment unic din istoria unei comunități, și anume sfințirea bisericii parohiale, este lucrarea lui Dumnezeu, este harul lui care se desăvârșește în sufletele celor care se încred în El. Suntem într-un an cu totul deosebit, un an festiv al Centenarului, și am dorit ca în acest an să ajungem la această sărbătoare, iar această biserică pe care am consacrat-o astăzi la Săpânța să i-o oferim lui Dumnezeu în acest an sărbătoresc. Oferim lui Dumnezeu această biserică cu acest altar din această frumoasă localitate istorică. În acest an în care sărbătorim Marea Unire ne aducem aminte că aici la Săpânța, acum 100 de ani, paroh era părintele Simion Balea; un preot dedicat comunitățiii și implicat în a organiza comunitatea și pe cei care urmau să plece la Alba Iulia.

La rândul său, părintele Mihai Grigor a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate harurile revărsate asupra comunității din Săpânța, Ierarhilor pentru prezență, tuturor preoților și credincioșilor, precum și celor care au contribuit și s-au implicat la ridicarea noului lăcaș de cult.

În semn de prețuire pentru meritele deosebite în edificarea lăcașului de cult și punerea în valoare a artei tradiționale maramureșene, dar mai ales ca recunoștință pentru perseverența, răbdarea și tactul pastoral de care a dat dovadă în păstorirea comunității greco-catolice greu încercate, părintelui paroh Mihai Grigor i s-a acordat Crucea pectorală.

Vechea biserică din localitate a fost construită în anul 1886 de credincioșii greco-catolici din Săpânța. În anul 1948 a fost confiscată de statul comunist ateu și dăruită Bisericii Ortodoxe în posesia căreia se află și astăzi.

Noua biserică parohială este construită în stil maramureșean, fiind proiectată de preotul arhitect dr. Ioan Costin. Piatra de temelie a bisericii a fost așezată de părintele dr. Vasile Iusco în data de 16 noiembrie 2014. Lucurările s-a desfășurat între anii 2014-2018, fiind executate în totalitate de preotul Teodor Bârsan, alături de echipa dânsului. Pictura iconostasului a fost realizată de domnul Marcel Pop din Bușag.

Localitatea Săpânța este cunoscută în întreaga lume prin Cimitirului Vesel aflat în imediata apropiere a fostei biserici greco-catolice; acest cimitir este renumit pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor care se odihnesc acolo întru speranța Învierii. Pe unele cruci există versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca pe un eveniment trist. Promotorul acestui proiect a fost credinciosul greco-catolic Stan Ioan Pătraș, inspirat din cultura dacilor, care socoteau moartea ca pe un eveniment vesel, fiind încurajat și susținut de preotul greco-catolic Simon Balea, paroh în Săpânța și protop onorar. Primul epitaf datează din anul 1935, iar din anii ’60, întregul cimitir a fost populat cu aproximativ 800 de cruci sculptate din lemn de stejar, devenind astfel un muzeu în aer liber unicat în lume și de bună seamă o atracție turistică.

Biroul eparhial de presă

sapanta1

sapanta2

sapanta3

sapanta4

sapanta5

Cu ocazia deschiderii noului an universitar la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Preasfintitul Vasile a sustinut urmatorul discurs:

Domnule Prorector, onorați membri ai prezidiului, stimați universitari, dragi studenți,

Noul an universitar care se deschide astăzi, stă sub semnul speranței creștine și ne invită să privim viitorul cu încredere, așa cum se cuvine fiecărui nou început. Salut cu bucurie pe toți membrii corpului academic al Centrului Universitar Nord, care se pregătesc pentru un nou an universitar și pentru o nouă etapă a aprofundării științelor și disciplinelor pe care le împărtășesc tinerei generații.

Suntem într-un an cu totul special, sărbătorim Centenarul Marii Uniri și dincolo de situația socio-politică a prezentului care ne-ar oferi multe motive pentru a fi sceptici în privința proiectelor comune, suntem datori să privim la spiritul înaintașilor care în momentele esențiale ale istoriei au știut să treacă dincolo de interesele partizane și chiar de ei înșiși, pentru a făuri un viitor pentru generațiile viitoare.  Elitele intelectuale, politice și religioase ale Transilvaniei au știut să privească la ceea ce îi unea și la valorile în slujba cărora s-au pus, pentru a-și aduce contribuția chiar și prin jertfă la idealul comun. Dificultatea majoră pe care generația noastră o are, stă tocmai în lipsa perceperii noului ideal comun. Decepția și descurajarea, divizarea sufletească și abandonarea valorilor spirituale, duc la pierderea sensului valorilor comune și alimentează starea apatiei generalizate.

Spațiul universitar ca loc al formării, educării și cercetării este în bună măsură o oglindă a societății în mijlocul căreia menține flacăra științei. Știm că focul trebuie susținut și întreținut și de aceea aportul fiecăruia este deosebit de important.  A crede în valori și a le promova, este o datorie de suflet, în special atunci când privim în suflet și regăsim în el lumina credinței care călăuzește și motivează în ceea ce suntem și înfăptuim. Omul cel mai adesea nu își găsește motivația în cele dinafara lui, în structuri, foruri, instituții, ci mai degrabă în cele dinăuntrul lui, în valorile însușite, în crezul său și în aspirațiile sale, pe care punându-le în slujba binelui comun, restaurează și recreează structuri, foruri și instituții.

Dragi studenți, noul an universitar care astăzi se deschide vă oferă șansa de a continua formarea profesională și intelectuală, având ca instrumente studiul și cercetarea. Fără aceste instrumente prețioase care solicită seriozitatea și perseverența, nu se poate adăuga nimic substanțial valorilor voastre, indiferent de gradul lor de comparație.

În speranța că nu sunt excesiv de idealist și departe de mine gândul de a rămâne la simplul discurs, cred că o față realistă a patriotismului astăzi, este profesionalismul, competența, munca susținută de seriozitate și justa ierarhie a valorilor.

Permiteți-mi să vă urez tuturor un An universitar bun, rodnic, senin și împlinitor! Bunul Dumnezeu, izvorul luminii, înțelepciunii și al harului să vă însoțească și să vă binecuvânteze pe toți!

Vă mulțumesc!

Biroul eparhial de presă

deschidere an universitar resize resize1

deschidere an universitar resize resize2

deschidere an universitar resize resize3

biserica sapanta resizeParohia greco-catolică din Săpânța vă invită cu deosebită bucurie, duminică 30 septembrie 2018, la ora 10:30, la sfințirea bisericii cu hramul ,,Înălțarea Domnului”.

Ceremonia de sfințire a lăcașului de cult și sfânta Liturghie vor fi oficiate de Preasfinția Sa Vasile Bizău – Episcop de Maramureș, împreună cu Preasfinția Sa Claudiu Pop – Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore.

Biserica va rămâne deschisă pentru închinare și trecere prin Sf. Altar pe tot parcursul zilei de duminică.

Vă așteptăm cu drag! 

Biroul eparhial de presă

ÎNDEMN

cu privire la Referendumul din 6-7 octombrie 2018

către preoții și credincioșii catolici din România și toți oamenii de bunăvoință

Noi, episcopii de ambele rituri ai Bisericii Catolice din România, reuniți la Șumuleu Ciuc în Sesiune plenară de toamnă a Conferinței Episcopale Române, salutăm plini de speranță decizia de declanșare a Referendumului ce va avea loc în zilele de 6 și 7 octombrie 2018 pentru revizuirea Constituției României.

Inițiativa demarată încă din anul 2015 de Coaliția pentru familie din care fac parte și Asociația Familiilor Catolice Vladimir Ghika și Acțiunea Catolică din România, de a înlocui actuala formulare a articolului 48, aliniatul 1, din Constituție: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”, cu formularea: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”, își propune să înlăture orice echivoc cu privire la termenul „soți”, precizând că numai uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie se poate constitui în căsătorie. Precizarea este în deplin acord cu învățătura Evangheliei, dar și în spiritul tradiției neamului românesc, motiv pentru care Biserica Catolică a susținut încă de la început inițiativa venită din partea laicatului și a unui mare număr de cetățeni.

Constituția are menirea de a sta la baza unei legislații adecvate în domeniul familiei în care să fie tutelate drepturile fiecăruia și să fie respectată natura lucrurilor în tradiția creștină; termenul căsătorie neputând fi utilizat decât pentru a defini realitatea uniunii stabile și deschise la viață dintre un bărbat și o femeie (cf. Scrisoare deschisă din 04.05.2017). De aceea, reafirmăm necesitatea acestei precizări în Constituția țării noastre, prin modificarea articolul 48, aliniatul 1. 

În documentul Amoris Laetitia, dedicat familiei din zilele noastre, Papa Francisc ne încurajează să apărăm căsătoria între un bărbat și o femeie ca temei al familiei naturale și să nu ne fie teamă în a o promova, cu riscul de a contrazice sensibilitatea actuală ori curentele de gândire la modă (cf. nr. 35). În acest sens, noi, toți episcopii romano-catolici și greco-catolici din România, vă îndemnăm să susțineți modificarea articolului 48 din Constituție prin prezența la vot în ziua Referendumului. De asemenea vă îndemnăm călduros să faceți cunoscut acest eveniment acasă, la muncă, în grupurile de prieteni și cunoscuți, și, ca formă de apostolat, să promovați participarea la vot.

Episcopii Catolici din România

Șumuleu Ciuc, nr. 177/18.09.2018

Pusă sub ocrotirea Preasfintei Fecioare Maria, având ca hram Nașterea Maicii Domnului, parohia greco-catolică Tisa și-a celebrat hramul duminică, 9 septembrie 2018.

Sfânta Liturhie a fost celebrată de la ora 11:00, celebrării liturgice alăturându-se un număr de 24 de preoți și o mulțime de credincioși din parohia Tisa și din parohiile încevinate. Răspunsurile la sfânta Liturghie au fost date de corul surorilor din Congregația Maicii Domnului din Sighetu Marmației.

 După sfanta Liturghie s-a făcut înconjurul bisericii și conform tradiției locului s-au citit patru evanghelii după care s-a făcut ungerea cu mir.

La sfârșitul celebrării, părintele paroh Gheorghe Dunca a mulțumit credincioșilor care au participat la sărbătoare, mai de aproape sau mai de departe. Multumiri aparte credinciosilor parohiei Greco-Catolice Tisa pentru o deosebita mobilizare si organizare in reusita evenimentului. Bunul Dumnezeu si Sfanta Fecioara Maria sa rasplateasca tuturor jertfa adusă a concluzionat părintele paroh.

Credincioșii prezenți au putut gusta din bucatele oferite de credincioșii parohiei Tisa.

Pr. Gheorghe Dunca - paroh

tisa1

tisa2

tisa3