Luni, 08 August 2022
Super User

Super User

Senior Reporter @EpiscopiaMM

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam.

Website URL: http://episcopiaMM.ro

S-a desfășurat, în zilele 4-5 noiembrie 2021, întâlnirea anuală a preoților din Eparhia de Maramureș. „Vă spunem bine ați venit! Nu ne-am întâlnit de mult timp, situația o cunoaștem cu toții”, a spus PS Vasile Bizău în deschiderea întâlnirii, care s-a declarat bucuros să-i reîntâlnească pe toți preoții, veniți la Baia Mare în două serii, în zilele de joi și vineri, 4 și 5 noiembrie 2021.  După rugăciunea comună, Ora a Treia și Rugăciunea pentru Sinod, a urmat dezbaterea temei alese pentru această întâlnire și anume Sinodul cu titlul „Pentru o Biserică sinodală. Comuniune, participare, misiune”. „Procesul sinodal este o ocazie potrivită, pentru toată Biserica, de a sta în dialog, în rugăciune, de a avea momente de apropiere față de toți fiii Bisericii și nu numai. Este o ocazie istorică pentru toți, de a asculta inspirațiile Spiritului Sfânt în această formă de dialog, cercetare și consultarea Poporului lui Dumnezeu”, a afirmat PS Vasile.

Părintele Laurențiu Costin, coordonatorul procesului sinodal în fază eparhială, i-a introdus pe preoții participați în tema sinodului, explicând în detaliu ce înseamnă acesta pentru Biserica Universală: „Este un proces care, așa cum explică și documentul pregătitor, ne scoate puțin din zona de confort prin noutatea sa. De aceea avem nevoie și de rugăciune, așa cum ne-am unit și noi astăzi... cuvântul Sinod  provine din limba greacă și este un cuvând compus: syn hodos, care înseamnă în același drum, în același parcurs, în aceeași cale. În acest sens, cuvântul sinod trimite cumva la începuturile Bisericii Creștine, când cei care-L urmau pe Isus erau numiți discipolii Căii, care se aflau pe o anumită cale, Calea fiind Hristos, după cum ne spune Mântuitorul... Această situare a noastră în aceeași Cale ne vorbește despre faptul că există o legătură esențială între ființa noastră împreună în aceeași cale și Biserică. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinod și Biserică sunt echivalente, adică dacă avem Sinod, dacă suntem cu toții pe aceeași cale, suntem Biserică. Dacă nu suntem împreună, cu greu putem vorbi de Biserică”, a  afirmat părintele Costin. Prin natura sa, deci, Biserica nu poate fi decât sinodală, adică formată din toți aceia care contribuie la mersul ei. Convocarea Papei Francis este una practică, cheamă în special la a include în mersul Bisericii acele voci, acele persoane care riscă să rămână marginalizare din multe puncte de vedere: fie că nu au un anumit statut sau au o sănătate șubredă, fie că nu au timp din cauza faptului că lucrează foarte mult, fie că sunt văduvi, mame singure sau persoane cu handicap. „Se pare că aceasta este o temă foarte importantă pentru Papa Francisc, a afirmat în continuare pr. Costin. Papa Francisc a convocat acest sinod și tot el afirmă că tocmai drumul sinodalității este drumul pe care Dumnezeu îl așteaptă de la Biserica din al treilea mileniu”. „Este cumva de la sine înțeles că suntem cu toții împreună, în Biserică, însă Papa Francisc spune că sunt anumite fracturi în Biserică și între Biserică și lume. Și aceste fracturi se doresc a fi vindecate”. Dintre fracturile care apar în interiorul Bisericii au fost amintite îndepărtările poporului de păstorul său său sau îndepărtarea păstorilor de credincioși, din diferite cauze, iar în ce privește relația Biserică-lume, uneori Biserica este persecutată și aparte tentația de a răspunde prin rezistență, fapt care face ca cele două să se îndepărteze. Papa Francisc dorește ca Biserica să fie una misionară, adică noi toți, creștinii, să simțim că avem o misiune în Biserică și în lume, să devenim lumină și partener credibil de dialog. „Atâta timp cât noi, în interiorul suntem Bisericii, suntem divizați și forțele din interiorul Bisericii nu sunt orientate în același sens, care este slujirea în ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu și apoi misiunea,  noi nu suntem un partener serios sau demn de luat în seamă. De aceea, suntem invitați să lucrăm în acest sens, să ne rugăm în primul rând, deoarece acest parcurs nu este unul care ține de simplul efort omenesc, este însuși Spiritul Sânt cel care lucrează în mijlocul nostru și de aceea și rugăciunea pentru sinod este o invocare a Spiritului Sfânt. El este cel care lucrează și noi suntem chemați să intrăm în ascultarea Lui și să acționăm după cum El ne îndrumă, iar îndrumarea Spiritului este întotdeauna spre unitate, spre înțelegere reciprocă, spre relații care vindecă, care unesc, care includ, care redau demnitate, care împlinesc. Așadar, tot efortul nostru va fi în acest sens”.

Iar după pasul de rugăciune, este nevoie de o parte practică, angajarea la a da împreună un răspuns la întrebarea: „Ce pași ne îndeamnă Spiritul Sfânt să facem ca Biserică sinodală? (Documentul pregătitor, 2)”. În acest scop, părintele Laurențiu a explicat preoților parohi că vor avea la dispoziție aproximativ 7 luni, până în luna mai 2022, în care, prin diferite activități și întâlniri, să convoace comunitatea parohială, grupurile de laici și asociațiile care activează în parohii, pentru a răspunde împreună la unele întrebări propuse, dar să și caute singuri, luând fiecare în considerare contextul în care își îndeplinește misiunea, parohia în care activează, teme pe care ar putea să le dezbată în ce privește sinodalitatea în parohia proprie. „Se poate porni de la a depista umbrele parohiei pe care o păstoriți, explică părintele, a discuta despre acele teme și acele puncte în care parohia are nevoie să crească”, iar modalitatea poate fi fie față în față, fie acolo unde sunt rețineri, să se scrie bilețele anonime care să fie puse într-o cutie și să fie discutate pe rând cu întreaga comunitate. Părintele Costin a îndemnat păstorii să găsească fiecare modalitatea adaptată pentru contextul în care își îndeplinesc misiunea, pentru că nu există o rețetă universală valabilă deoarece realitățile sunt foarte diferite. Astfel că, fiecare paroh a fost invitat să personalizeze modul de a realiza acest proces sinodal la nivel parohial, ținând cont de contextul, nivelul, mentalitatea și implicarea credincioșilor în propria parohie. La final, în luna mai, fiecare paroh sau un responsabil al parohiei va trimite o sinteză către protopopiat, care la rândul său va sintetiza ideile venite din parohii și va trimite către sediul Episcopiei propria lucrare. Responsabilii desemnați de Episcopia noastră, pr. Laurențiu Costin împreună cu doamna Palaga Gorzo, vor face sinteza la nivel eparhial, care va fi înaintată către Sinodul Bisericii Greco-Catolice din Romania. Conferințele Episcopale și Sinoadele Bisericilor Orientale vor sintetiza lucrările naționale, care vor fi trimise către echipa responsabilă pe continent și la final, șapte documente continentale finale vor fi trimise la Roma, unde va fi elaborat, de către Sinodul Episcopilor, cu participarea Papei Francisc, documentul final, care va fi publicat în luna octombrie a anului 2023.

Vor fi așadar șapte luni de muncă la nivel eparhial, în parohii, asociații și grupuri laicale, luni care se vreau a fi rodnice, sub îndrumarea Spiritului Sfânt!

Biroul eparhial de presă

În zilele 29-30 octombrie 2021 s-a desfășurat cea de-a 17-a ediție a simpozionului „Arestarea Episcopilor – de la martiriu la fericire”.

Simpozionul își propune să aducă în lumină, an de an, evenimentele triste petrecute în noaptea 28/29 octombrie 1948, noapte în care întreg epsicopatul bisericii Greco-Catolice din România a fost arestat pentru că a refuzat să semneze trecerea forțată la Biserica Ortodoxă. Rememorarea faptelor din 1948 a început vineri, 29 octombrie, când a fost celebrată Sfânta Liturghie Arhierească, la biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, prilej cu care Preasfințitul Vasile Bizău a explicat cum Cuvântul Domnului ne invită la aducere-aminte: „Aduceți-vă aminte că pe Mine mai înainte m-au prigonit. Și așa vor face și cu voi și toate acestea pentru că voi nu sunteți din lume, ci eu v-am ales pe voi din lume. De aceea vă urăște pe voi lumea. Asemănarea cu Hristos și cunoașterea Tatălui care este iubire, milostivire, atrage o anumită ură, dispreț din parte celor care nu îl cunosc pe Tatăl”.

Conferințele au avut loc sâmbătă, 30 octombrie, în modalitate on-line și au intervenit pr. dr. Florin Marușciac, cercetător dr. Marius Câmpean, prof dr. Ghișa Ciprian, cercetător dr. Silviu Sana, cercetător dr. Viorel Rusu, pr. dr. Ioan Tâmbuș și domnul Călin Diaconul – AGRU București.

Moderator a fost doamna Janeta Ciocan, cea care a făcut și posibil, prin implicarea îndeaproape, a desfășurării simpozionului, care, având la suflet istoria Bisericii Greco-Catolice din România, „prea puțin cunoscută mai ales de tinerele generații, care nu înțeleg ce este cu apariția ei după 1990”, a decis să se angajeze în răspândirea în lumea largă a istoriei acestei Biserici, fapt pentru care, spune ea, „a rugat conferențiari prezenți la acest simpozion, să-și aleagă spre aprofundare câte o bucată din istoria Bisericii Greco-Catolice din România”. A fost așadar o rememorare fie a arestării episcopilor, fie a unor personalități care au pus bazele și au fost implicate în evenimente de mare amploare pentru Biserică și pentru țară.

„Beatificarea episcopilor greco-catolici martiri ne-a oferit ocazia de a împărtăși din bucuria sfântă de care au parte fericiții noștri martiri”, a afirmat pr. dr. Florin Marusciac în cuvântul introductiv al simpozionului, după ce a explicat, făcând referire la Cartea Înțelepciunii lui Solomon că această suferință de pe pământ este mică în comparație cu bucuria eternă a celor care ajung de-a dreapta Tatălui: „Sufletele celor drepţi sunt în mâna lui Dumnezeu şi niciun chin nu se va atinge de ele. Și dacă în ochii oamenilor au fost pedepsiți, nădejdea lor e plină de nemurire și după ce au fost puțin pedepsiți, mari binefaceri vor primi, pentru că Dumnezeu i-a pus a încercare și i-a găsit vrednici de El”.

Cercetătorul Marius Câmpean a adus în lumină și a explicat figurile a 4 dintre vicarii Maramureșului, Vicariatul de Maramureș fiind înființat cu mult înainte de Episcopia de Maramureș. Așadar au fost expuse biografiile vicarilor Mihail Pavel, Ioan Pop, Mihail Kökényesdy și Tit Bud, dar și rolul pe care l-au jucat ei în viața bisericească și în viața comunitară din Maramureșul Istoric.

Părintele dr. Ioan Tîmbuș a vorbit despre destinul, de după instaurarea regimului comunist, a unor preoți din Maramureș și Sătmar participanți la Marea Unire,. „Dacă  ne gândim la cum arată Maramureșul astăzi, ca județ, din cei 53 de membri participanți la Marea Unire, 13 au fost preoți”, a afirmat pr Tîmbuș și a continuat: „Eu am ales să expun astăzi poveștile a 5 preoți care au participat la unire: părintele Iuliu Ardelean, protopopul Emil Dragomir, părintele Emil Fucec jr., protopopul Iosif Patachi și călugărul Leon Man”. Povești de viață foarte diferite și în același timp cu multe puncte comune, cel mai puternic fiind fidelitatea față de Hristos și față de Biserica Greco Catolică, în pofida ofertelor tentante propuse în schimbul lepădării de credință.

Domnul dr. Viorel Rusu, directorul Muzului de Istorie din Baia Mare a expus „File din Cronica solidarității umane, ajutorul catolic american în Maramureș (1847-1948)”. „Este o temă care a fost puțin abordată dinspre dimensiunea socială  a Bisericii, ci mai degrabă a fost abordată istoric, explică domnul director”. Domnul dr. Viorel Rusu vorbește despre existența unor documente care arată implicarea Conferinței Americane Catolice pentru bunăstare în ajutorarea, în anii de după al doilea război mondial, a populației din Maramureș, „una dintre cele mai sărace zone, care cu greu își asigura necesarul alimentar chiar și în timp de pace, darămite acum, după război”. „În 1947, Episcopul Alexandru Rusu a dispus organizarea unor centre de distribuire formate, conform dorinței donatorilor, din Organizațiile Catolice locale și aprobate de Centrul Episcopesc”. În documentul prezentat apare modul în care era cerută distribuirea, după criterii precise, în funcție de necesități și fără discriminări, a ajutoarelor. Preasfințitul Alexandru Rusu a fost extrem de implicat în acest proiect, în pofida amenințărilor repetate pe care deja le primea de la Statul Român, iar acțiunea sa a continuat și în perioada procesului de ștergere a identității a Bisericii noastre, „fapt care arată că și într-o asemenea situație incertă și periculoasă, episcopii noștri se ocupau de ajutorarea semenilor”. 

Cercetătorul dr. Silviu Sana a vorbit despre „Conciliabilul din 1 octombrie de la Cluj în documentele securității. Cazul Episcopiei greco-catolice de Oradea”. Domnul Sana a prezentat câteva note informative prin care se pregătea prigoana asupra Bisericii Greco-Catolice din România, pe modelul celei din Ucraina. Acestea relatau cum „în Nordul Ardealului, preoții greco-catolici în frunte cu Episcopul Rusu din Baia Mare și Suciu din Oradea duc o intensă propagandă reacționară în rândul enoriașilor. Preoții agită și pomenesc în predicile lor despre pericolul comunist, introducerea colhozului, ațâță la ură de rasă și șovinism, precum și la adresa URSS- ului” sau că „Citatele din predicile episcopului Ioan Suciu ating grav prietenia Româno-Sovietică, cerându-se să se ia măsuri pentru suprimarea acestei propagande recționare” (17 ianuarie 1947). „Atacuri la Biserica Greco-Catolică din România au apărut încă din 1945, atât din partea Guvernului României, cât și din partea reprezentanților Bisericii Ortodoxe”, a afirmat dr. Silviu Sana. Iar aceste atacuri au continuat până au ajuns să se transforme în arestări, în 1948.  

Domnul Călin Diaconu (AGRU București), în conferința cu tema „Biserica și istoria sau Despre speranța biruinței Binelui în lume”, a vorbit despre caracteristicile creștinului, mlădiță a Viței, care este Hristos, și anume, acesta este un creștin „participativ, vesel, activ, comunicativ, antrenant și viral în ce privește propagarea bucuriei evangheliei”.

Domnul profesor dr. Ghișa Ciprian a vorbit despre rolul Asociației AGRU în aceste zile de pandemie. „Rolul AGRU este acela de a rememora momentele importante ale Bisericii Noastre”, a spus profesorul și a explicat că astăzi, ajungem la generațiile tinere și transmitem identitatea prin instrumentele actuale, prin presă, prin mijloacele de comunicare actuale. În această perioadă nu ajunge să fie ușa bisericii deschisă, pe parcursul zile, așa cum propunea în 1921 Mitropolitul Vasile Suciu, ci e nevoie ca biserica să facă alți pași înainte înspre credincioși.

La final, doamna Janeta Ciocan a mulțumit tuturor, conferențiari și participanți și a anunțat că va fi publicat filmulețul simpozionului, precum și un volum imprimat care va cuprinde toate conferințele susținute.

Biroul eparhial de presă

 

 

DECRET

Penitenţeria Apostolică, ascultând diferitele cereri venite recent de la diferiţi păstori sacri ai Bisericii, din cauza stării de pandemie persistentă, confirmă şi extinde pentru întreaga lună noiembrie 2021 toate beneficiile spirituale acordate deja la 22 octombrie 2020, prin Decretul Prot. nr. 791/20/I, cu care, din cauza pandemiei de “covid-19”, indulgenţele plenare pentru credincioşii răposaţi erau prorogate pentru toată luna noiembrie 2020.

Din generozitatea reînnoită a Bisericii credincioşii vor lua cu siguranţă propuneri pioase şi vigoare spirituală pentru a orienta propria viaţă conform legii evanghelice, în comuniune şi devoţiune filială faţă de suveranul pontif, fundament vizibil şi păstor al Bisericii Catolice.

Acest decret este valabil pentru toată luna noiembrie. În pofida oricărei dispoziţii contrare.

Dat în Roma, din sediul Penitenţeriei Apostolice, la 27 octombrie 2021

Cardinal Mauro Piacenza

penitenţiar major

Monsenior Krysztof Nykiel

regent

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

ercis.ro

În urma informațiilor apărute în presă, cu privire la situația creată în comuna Săcel, între primarul comunei, domnul Gavrilă Dologa și un credincios greco-catolic, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș dorește să vină cu anumite precizări și clarificări, manifestându-și totodată profunda mâhnire și totalul dezacord legat de această situație.

În adresa nr. 3517/12.10.2021, primarul comunei Săcel, domnul Gavrilă Dologa amenința un localnic, care a pus la dispoziția comunității greco-catolice un loc de desfășurare a serviciilor religioase, cu chemarea în judecată pentru a recupera o sumă de bani, pe care trebuie să o plătească Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș,  deoarece nu a pus în aplicare o sentință definitivă și irevocabilă a Tribunalului Maramureș.

În anul 2005 Episcopia Greco-Catolică de Maramureș a încercat, prin proces, să recupereze două proprietăți care i-au aparținut și care au fost confiscate de Statul comunist ateu. Având câștig de cauză asupra acestor bunuri, printr-o sentință definitivă și ireveocabilă dată de Tribunalul Maramureș în anul 2016, în al treilea ciclu procesual, Primăria Săcel urma să pună în posesie Episcopia Greco-Catolică de Maramureș cu aceste două proprietăți. Tergiversând această punere în posesie, din rea voință, domnul Gavrilă Dologa urmează să plătească penalități pentru nepunerea în posesie a acestor proprietăți care, de fapt, revin proprietarului de drept.

Faptul că un om de bună credință a pus la dispoziția comunității greco-catolice din Săcel un spațiu pentru un loc de desfășurare a serviciilor religioase, pentru ca cei care doresc să mărturisească credința creștină în confesiunea greco-catolică, de care părinții și bunicii lor au fost despărțiți în mod abuziv în anul de tristă amintire 1948, nu înseamnă că a încălcat vreo lege în vigoare sau a adus vreun prejudiciu comunității locale, ci mai degrabă ignorarea și nerespectarea legii de către primar aduce prejudiciu comunei Săcel.

Contrar celor afirmate, în aceeași adresă, de către domnul primar Gavrilă Dologa, Parohia Greco-Catolică din Săcel funcționează legal și nu clandestin, așa cum afirmă Domnia Sa, figurând în Statul de Funcții și Personal al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, statut aprobat de Secretariatul de Stat pentru Culte.

Este îngrijorător faptul că un edil de comună și un reprezentant al tuturor localnicilor recurge la astfel de amenințări care ne duc cu gândul la perioada de tristă amintire, când drepturile religioase și confesionale erau îngrădite de brațul secular al statului ateu.

De asemenea dorim să-i amintim domnului primar că, contrar celor afirmate de dânsul, în anul 1948, când a fost suprimată Biserica Greco-Catolică din România, de către cei fără de Dumnezeu, comunitatea greco-catolică din Săcel număra 2018 suflete, avea diferite proprietăți, printre care și biserica de zid din localitate, edificată în anul 1900 și consacrată în anul 1912 de către episcopul greco-catolic de Gherla, Vasile Hossu.

Apreciem reacția diferitelor canale de știri media care s-au autosesizat cu privire la această amenințare și în același timp ne manifestăm îngrijorarea pentru presiunea, hărțuielile și amenințările la care sunt supuși credincioșii noștri pentru simplul fapt că doresc să-și manifeste credința în mod simplu, nevinovat și neamenințător.

Totodată Biserica Greco-Catolică își rezervă dreptul de a apela la toate soluțiile legale pentru a-și apăra drepturile, credincioșii și demnitatea de care a dat dovadă dintotdeauna, indiferent de vicisitudinile vremii.

Biroul eparhial de presă

„Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu, iar Semănătorul este Dumnezeu însuși. El este generos și seamănă și acolo unde sămânța se pierde, în loc stâncos (Cf. Lc. 8,5-15). După un calcul foarte simplu, eficient al nostru, după mentalitatea de astăzi, nu am arunca sămânța acolo unde știm că nu rodește. Dar Domnul aruncă peste tot sămânță pentru că este generos. Și asemănarea cu terenurile care nu sunt productive este doar o aluzie a ceea ce este sufletul omului. Un agricultor nu aruncă sămânța acolo unde ea nu produce. Dar pentru că terenul este sufletul omului, este persoana umană, Dumnezeu aruncă această sămânță în mod continuu, deoarece sufletul omului poate să se schimbe… Să avem și noi generozitatea de a semăna Cuvântul lui Dumnezeu, de a da mărturie despre învățătura creștină, de a semăna și noi la rândul nostru, pentru că suntem și noi semănători. Și să avem speranța că sămânța va da rod” a afirmat Preasfințitul Vasile Bizău în cadrul omiliei rostite la biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, celebrată cu ocazia deschiderii fazei Eparhiale a Sinodului „Pentru o Biserică sinodală”, duminică, 17 octombrie 2021. 

În această zi s-a deschis în întreaga Biserică Catolică prima etapă a procesului sinodal dorit de Papa Francisc în forma inovativă a unui Sinod la care să participe întregul Popor al lui Dumnezeu: credincioși, preoți, persoane consacrate și ierarhi. Dacă până recent în Sinod se reuneau doar Episcopii, de această dată, Papa a dorit ca toți credincioșii să aibă posibilitatea să participe, aducând contributia lor în ce privește viziunea de Biserică vie, de Biserică în care fiecare să se simtă parte activă și să participe la ceea ce înseamnă viața Bisericii, mersul ei și modul în care ea se raportează la actualitate, precum și forma în care pășește spre viitor. Pentru a avea o viziune completă și obiectivă asupra realității și pornind de la faptul că Biserica, prin însăși natura ei este sinodală, Papa Francisc a dorit ca toți să participe la a da un răspuns la întrebarea: „Ce pași ne îndeamnă Spiritul Sfânt să facem ca Biserică sinodală? (Documentul premergător, 2)”. Cuvintele cheie la care se va reflecta sunt: comuniune, participare și misiune.

Sinodul va avea trei faze: eparhială (cea începută pe 17 octombrie, care durează până în luna aprilie 2022), faza continentală și faza universală. Sinodul va dura 2 ani, iar în urma parcurgerii tuturor fazelor și analizării tuturor prezentărilor eparhiale/diecezane și continentale, va fi elaborat documentul final, în luna octombrie 2023, când se va sfârși faza universală.  

Cât despre faza eparhială, în care ne aflăm, Preasfințitul a explicat în fața credincioșilor ce anume presupune ea: „Vom face împreună un drum spiritual. Acest drum spiritual va cuprinde rugăciune comună, diferite întâlniri în cadrul asociațiilor și în parohii, care să favorizeze ascultarea reciprocă, discernământ împreună, pentru a lăsa Spiritul Sfânt să vorbească, să ne lumineze, pentru a vedea care este drumul pe care Domnul îl cere de la noi, pentru a fi și noi vestitori, pentru a fi misionari, pentru a semăna și noi Cuvântul lui Dumnezeu și a ține pasul cu Biserica secolului 21”. Ierarhul a invitat pe toți la o implicare responsabilă în această fază a sinodului, pentru a putea arăta și transpune o viziune cât mai aproape de realitatea pe care o trăim, pentru a face în așa fel încât să ne simțim parte integrată atunci când intrăm în biserică: „M-a impresionat una dintre remarcile Papei Francisc, a afirmat Preasfințitul Vasile, care, atunci când a fost întrebat de ce e nevoie de un sinod în formă atât de largă, a răspuns: -Este foarte important să ne gândim cum să anunțăm Cuvântul lui Dumnezeu pentru ca Biserica să nu fie muzeu. Un muzeu este foarte frumos, se merge în el pentru a-l vizita și păstrează în el toată memoria trecutului, cu semne concrete, cu imagini, dar din muzeu se iese după vizită și el rămâne gol. Biserica lui Hristos este Biserica celor care sunt botezați și rămân atașați de sufletul lui Hristos, care caută să fie pământ roditor, să nu opună rezistență mesajului lui Dumnezeu și astfel să aducă rod-”.

Au fost prezenți la celebrarea de deschidere a sinodului reprezentați ai asociațiilor de laici din Eparhie: AGRU, Reuniunea Mariană, Asociația Tineretului Catolic Maramureș, Cercetașii Munților și persoane consacrate care activează pe teritoriul Eparhiei, precum și numeroși credincioși.

La final, părintele Mircea Indrea a citit scrisoarea circulară a Preasfințitului Vasile Bizău către parohii, în care Episcopul invită preoții și credincioșii la o buna colabărare în acestă fază, precum și la rugăciune în acest scop.

La final, Preasfințitul a citit rugăciunea Adsumus Sancte Spiritus, rugăciune care va fi rostită în parohii pe tot parcursul sinodului și care, fiind scrisă de Sfântului Isidor din Sevilla (secolul VI), este rostită pe parcursul tuturor Sinoadelor si Conciliilor Ecumenice de sute de ani încoace.

Biroul eparhial de presă

 

Joi, 14 octombrie 2021, s-a desfășurat, la biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, a V-a ediție a simpozionului dedicat Școlii Ardelene, cu tema „Școala Ardeleană -  Ecouri în actualitate”.

Părinții coferențiari, pr. dr. Alexandru Buzalic și pr. dr. Marius Taloș s.j., au ridicat idei importante în discuție și care au dat și teme de casă participanților, au stimulat acea curiozitate care te face să continui să aprofundezi tema expusă, „Școala Ardeleană”, dar nu ca o mișcare a unui moment din istorie, ci ca un spirit care se face mereu actual și care te îndeamnă la implicare și mărturie în contemporaneitate.  

Invitat de către părintele George Nicoară (moderatorul simpozionului) să ia cuvântul prima dată a fost pr. dr. Alexandru Buzalic, care a expus provocările și crizele societății actuale, a unei societăți foarte informate, dar care riscă să fie puțin formată a unei societăți interconectate la nivel global, o societate care progresează cu o viteză nemaiîntâlnită în istoria omenirii… „Este o lume care ne obligă la schimbare pentru că noi suntem într-o co-evoluție, într-o coexistență om-natură și om-cultură. Intercondiționările ne modelează și modelarea e reciprocă, între noi și lumea înconjurătoare”. Am pășit deja într-o lume nouă în anul 2007, anul în care a fost lansat Iphone-ul. „Unii văd în asta o perioadă de tranziție fără de sfârșit, în realitate suntem deja într-o altă lume, spune părintele conferențiar. Și ce avem noi de făcut? „Să ne remodelăm, să ne readaptăm, să ne restabilim acele linii directoare prin care noi ne îndeplinim misiunea pe care o avem. Pentru noi, greco-catolicii, prima misiune este aceea de a fi buni creștini, de a ne mărturisi credința în Hristos, să o transmitem ca pe un far călăuzitor în jurul nostru, ca lumina care se răspândește încet, suav, dar cu certitudine și cu o puterea pe care o are lumina soarelui. Datoria noastră este să ducem creștinismul în lumea de mâine, să ascultăm glasul Spiritului Sfânt care ne va lumina și ne va călăuzi în schimbările care oricum vor veni, dar noi să fim acei protagoniști care într-adevăr sunt în fața unui univers care trebuie explorat și să facem primii pași spre acel ideal: Ca toți să fie una!”. Cât despre Biserica Greco Catolică și martiriul ei în acest secol al progresului, părintele Buzalic a afirmat: „Aceasta și-a arătat locul și valoarea în Biserica Universală. Sângele martirilor întărește, edifică Biserica. Iar Biserica noastră avea nevoie de această mărturie ultimă care să pecetluiască ceea ce oricum, la Dumnezeu era scris. Și dacă astăzi stăm cu fruntea sus chiar dacă suntem o turmă mică, acest lucru se datorează înaintașilor noștri…”. Iată un far călăuzitor concret pentru noi, greco-catolicii care suntem azi invitați să dăm mărturie de trăire creștină în această epocă plină de provocări!

La rândul său, părintele Marius Taloș a vorbit despre Școala Ardeleană și despre continuatorii ei în termeni de raportare la credință. Însuși prima aritmetică tradusă în limba română a preluat limbajul liturgic, „singurul în care Gheorghe Lazăr a găsit un termen adaptat pentru a defini fracția, pe care a numit-o frângere”, a spus părintele. Astfel, a explicat cum „învățământul s-a născut nu în opoziție, ci într-un raport patern, ereditar, de origine din credință. Atenție, spun din credință și nu doar din limbajul credinței, explică părintele iezuit, pentru că, ne spun astăzi teologi de talia lui Alselm Grum, pe cât este de lipsită de sens o credință fără limbaj, la fel nu se poate înțelege un limbaj fără credință. În mărturia și în școala propusă de corifeii Școlii Ardelene, le vedem la început pe amândouă: credința și învățătura care se naște și îi împrumută limbajul pentru a-i tâlcui taina… Născută în Transilvania, Școala Ardeleană a fost un foc care a aprins alte focuri, transmițându-le peste tot unde se vorbește limba română. A fost caracterizată de vocația spre deschidere, vocația spre transmitere a identității în școli mai departe”. Iar într-o epocă în care lumea se informează de pe internet, dar nu mai știe să transmită învățătura, părintele a atras din nou atenția la modul în care Școala Ardeleană a fost o mișcare care nu doar a informat, ci a știut să și formeze. „De aici actualitatea sa perenă!”, a afirmat părintele Taloș. Și a încheiat explicând că în raportul dintre educație, știință și credință trebuie să fie mereu în echilibru, citându-l pe Gheorghe Șincai, care spunea, în Catehismul său de la sfârșitul secolului al 18-lea: „Pe cât de păguboasă este neștiința în toate domeniile, cu atât mai mult dăunează lipsa de știință când nu știm ce este credința și ce trebuie să facă omul creștin”.  

Părintele Marius Taloș a lăsat participanților teme pentru acasă, a invitat la implicarea în „promovarea Școlii Ardelene în contemporaneitate, la promovarea și răspândirea credinței în termenii lumii de astăzi, la patriotism într-o lume pluralistă, la enciclopedismul care ne face să rămânem bine ancorați în fața sfidărilor cunoașterii din lumea actuală, în care toate domeniile sunt întrepătrunse, spiritul pedagogic care ne face să transmitem pe limba oamenilor de rând, așa cum făcea Petru Maior și la găsirea unui răspuns la provocarea „cum să mergem mai departe împreună fără să ne pierdem identitatea?”. „Aceleași tensiuni au fost înfruntate și de corifeii Școlii Ardelene, dar ei au știut să le transforme în sinergii. Sinergia înseamnă împreuna-lucrare”, a afirmat părintele. Și a încheiat explicând șansa noastră de astăzi: „Eu cred că șansa noastră astăzi este să transformăm, asemenea reprezentanților Școlii Ardelene, în toate domeniile, tensiunile în sinergii, în împreună lucrare. Asta nu înseamnă că nu există probleme, dar în acest mod, fracțiile se for transforma în frângeri și cel care se frânge nu se lasă înfrânt, ci pe câți îi hrănește, pe toți îi și mântuiește. Amin!”, a încheiat părintele Taloș.

„Ziua Școlii Ardelene, sărbătorită la nivel național pe 11 octombrie, este sau ar trebui să fie o zi de referință pentru toți românii. Cinste celor care au inițiat, au lucrat și în cele din urmă au lăsat ca roadele să fie culese de alții!”, a afirmat la final Preasfințitul Vasile Bizău. Și a explicat faptul că atunci când ne gândim la Școala Ardeleană, ne gândim la spiritul care i-a ghidat pe corifei în munca loc, un spirit viu, unu care se repropune, este mereu în dezvoltare și care caută să se pună în slujba contemporanilor: „Eu cred că ei, corifeii Școlii Ardelene au fost fiii timpului lor, erau însuflețiți de credința pe care o aveau, de cum să facă să fie roditoare credința lor prin fapte concrete puse în slujba semenilor lor…”. Preasfințitul a amintit de parcursul sinodal care duminică, 17 octombrie se deschide în prima fază, cea eparhială și care ar trebui să fie pentru toată Biserica, un timp propice de a se deschide spre nou, spre provocările lumii de astăzi. „Privind spre spiritul Școlii Ardelene, acesta ne dă atât de multe resurse spre a fi liberi dar și responsabili spre a aduce oferta noastră pentru comunitatea în care trăim, deschiși fiind spre a conviețui în comuniune în lumea contemporană”, a afirmat Preasfințitul. 

Evenimentul a fost organizat, ca în fiecare an, de către Departamentul pentru Cultură din cadrul Episcopiei noastre, responsabil pr. dr. George Nicoară, care a mulțumit tuturor pentru prezență și a atras atenția, în concluzie, asupra importanței dialogului spre o bună colaborare și împreună-lucrare. 

Biroul eparhial de presă

 

 

Vineri, 1 octombrie 2021, în sărbătoarea „Acoperământul Maicii Domnului”, a avut loc sfințirea bisericii greco-catolice cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Peleș, la finalul lucrărilor de renovare a acesteia, realizate prin implicarea părintelui paroh Pallai Bela-Romeo Janos. În altarul bisericii au fost așezate Sfintele Moaşte ale Sfântului Ladislau.

Cuvântul de învățătură din cadrul celebrării a fost rostit de Înalt Preasfinția Sa Péter Fülöp Kocsis, Arhiepiscop și Mitropolit de Hajdúdorog, care a invitat credincioșii prezenți să fie deschiși și să colaboreze cu Spiritul Sfânt, care se revarsă asupra lor spre a crește sufletește: „Așa cum Biserica, de 2000 de ani crește și ne reînnoiește în continuu, tot așa și persoana umană este invitată să crească înlăuntrul său. Această creștere ne dă putere și ne schimbă, iar Altarul sfințit astăzi este punctul de unde să pornim de fiecare dată. La fel și icoana făcătoare de minuni prezentă în această biserică, icoană care a fost expusă la expoziția din cadrul Congresului Euharistic din acest an, cu rolul de a duce rugăciunile acestui sat în lume”, a spus ÎPS Fülöp.

Actuala biserică din Peleș s-a ridicat în anul 1821, piatra de temelie fiind pusă în 24 mai 1821 de protopopul Beöthy Demeter, împreună cu  părintele Zsiga Basilius.

Amplele lucrări de renovare s-au desfășurat între anii 2018-2021, sub coordonarea părintelui paroh Pallai Bela și au cuprins: consolidarea pereților și bolților, a acoperișului, tencuitul și vopsitul pereților, înlocuirea ușilor și geamurilor, precum și a sistemului de instalații electrice și s-a montat un nou sistem de încălzire în pardoseală. Iconostasul bisericii a fost restaurat în anul 2019.

Biserica găzduieşte un tezaur inestimabil, o icoană din anul 1700 despre care mult timp nu s-a ştiut. În anul 2010, această icoană a Născătorei de Dumnezeu, a fost restaurată de către Tamás Seres, la Institutul de Restaurare a Facultăţii de Artă din Budapesta. În anul 2021, icoana a participat la expoziţia Bizantină din Budapesta, organizată în cadrul celui de al 52-lea Congres Eucharistic.

„Mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit să înălţăm acest sfânt lăcaş de închinare, Îl rugăm să reverse belşug de haruri peste toţi cei care s-au ostenit, vii şi adormiţi în Domnul, la zidirea acestei biserici, precum şi peste cei care au fost alături de noi cu gândul, cu rugăciunea şi cu fapta, încurajându-ne şi ajutându-ne să o finalizăm. Fie ca toţi cei care vor intra în această sfântă biserică să-şi găsească liniştea sufletească şi rostul în lume, prin preamărirea lui Dumnezeu cel întreit în Persoană, Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt. Amin”, citim pe hrisovul introdus în altarul bisericii, semnat de către Preasfinția Sa Vasile Bizău, Episcop de Maramureș, Înalt Preasfinția Péter Fülöp Kocsis, Arhiepiscop și Mitropolit de Hajdúdorog, pr. Pallai Béla Rómeó János, paroh de Peleș și pr. Cornel  Șimon, protopop al Protopopiatului Ciscarpatin de Satu Mare.

Biroul eparhial de presă

 

 

 

A fost tipărit al treilea număr din 2021 al revistei eparhiale „Lumina Credinței”, publicație trimestrială a Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș.

Revista se deschide cu secțiunea „Cuvântul păstorului”, în care Preasfințitul Vasile Bizău vorbește despre amplul proces sinodal în care se angajează întreaga Biserică Catolică, începând cu 9-10 octombrie 2021, care va dura 2 ani, până în octombrie 2023. Tema sinodului este „Pentru o Biserică sinodală: comuniune, participare și misiune”, iar acesta va avea 3 faze: faza diecezană, continentală și universală.

Părintele Emil Gîrboan ne prezintă Liturghia Euharistică, iar părintele Florin Fodoruț scrie despre „Simțirea în Liturghie”. Urmează pr. Vasile Trifoi cu articolul „Laici care să învețe să vestească Evanghelia”, iar pr. Dr. Vasile Iusco, la secțiunea „Crâmpeie Istorice” semnează articolul „Prima vizită pastorală a Fericitului Alexandru Rusu în Maramureșul Istoric”. La secțiune „Eevanghelia în artă”, pr. Lucian Lechințan S.J. semnează textul „Însoțindu-l pe Watteau: călătorie spre imposibil”, iar părintele Emil Ember, la secțiunea „Actualitatea Creștină”, scrie despre „Educația sexuală în România”. Părintele Laurențiu Costin vine în acest număr cu articolul „Pastorație și compromise”, iar pr. dr. Florin Marusciac, la secțiunea „Spiritualitate”, scrie articolul „Ca toți să fie una”. Pr. dr. George Nicoară vine cu articolul „Banul din gura peștelui”. Dna Antoneta Turda prezintă albumul forografic „Icoana pe sticlă – oglindă spre cer”, în articolul „Icoana- expresie a credinței umane”. La „Prezentarea parohiilor”, părintele Vasile Daniel Pop expune date legate de parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Sadău-Brodina. La secțiunea „Educație”, regăsim Mesajul Papei Francisc cu ocazia conferinței „Acordul mondial asupra educației. Împreună privim dincolo”.

Revista se poate achiziționa din parohii sau de la Sediul Episcopiei, la prețul de 7,5 Ron. Un abonament anual costă 30 Ron.

Biroul eparhial de presă

 

Părintele Pitulec Gheorghe, preotul de Crăciunești, s-a stins din viață joi, 30 septembrie, la spitalul din Sighetu Marmației.  

Născut la 2 mai 1962 la Bistra, Maramureș, a fost hirotonit preot pe 11 februarie 1996 la Baia Mare, de către PS. Ioan Șișestean. Timp de 13 ani, și-a desfășurat misiunea în Ucraina, Slatina, unde a activat ca preot și ulterior, în calitate de protopop. Pe 1 februarie 2009  devine preot de Crăciunești, Maramureș, unde activează până la finalul vieții.

Dumnezeu să-i dea odihna veșnică și să-l primească în Casa Sa!

Biroul eparhial de presă

 

Sâmbătă, 25 septembrie 2021, a avut loc evenimentul de deschidere al celui de-al 30-lea an cercetășesc la Baia Mare. Asociația Cercetașii Munților se află în an jubiliar, „fapt ce va fi marcat în lunile octombrie-decembrie 2021 prin diferite activități specifice, care se vor organiza în funcție de posibilități, ținând cont de normele sanitare în vigoare”, ne explică părintele Angel Zareczki, coordonator și spiritual al asociației.  

Programul zilei de sâmbătă s-a deschis cu tradiționalul careu organizat pe Câmpia Tineretului din Baia Mare, unde a fost prezentată tema tema spirituală a anului cercetășesc: „Da- ul vostru sa fie Da......” (Mt 5,37), s-au făcut saluturile specifice, înscrierea anuală și s-a prezentat programul zilei. Cercetașii s-au deplasat în pădurea din Coruia unde au luat parte pe parcursul zilei la un joc complex de descoperire a istoriei cercetășiei din diverse tari, descoperirea spiritului creștin și a vieții creștine propuse prin cercetășie, au mâncat împreună, pe patrule, au participat la Sfânta Liturghie și la veghe, iar spre seară s-au reîntors bucuroși la casele lor.

S-au pus bazele unui nou an plin de drumeții și aventuri, un an cu foarte multe provocări, mai ales că jubileul cadă în timp de pandemie, fapt ce nu permite întrutotul realizarea calendarului de activități, pe care asociația în are anual foarte bine pus la punct. Este ceea ce ea vrea sa transmită părinților care decid că aceasta este un parcurs educativ adaptat pentru copiii lor: organizarea și munca este fundamentul succesului!

De asemenea, cercetașii învață, prin poveste, că acțiunile lor trebuie să fie în așa fel încât întreaga familie să fie fericită, jungla trebuie îngrijită, regulile junglei respectate, iar fără educație civică și servirea aproapelui prin voluntariat nu se poate conviețui în armonie. Elemente importante sunt preocuparea pentru sănătatea fizică și mintală și simțul concretului și al acțiunii, pe care bătrânii lupi (responsabilii) încearcă să te transmită lupișorilor pe care îi au în grijă. Peste toate este Dumnezeu, Cel care a creat totul și cui nu trebuie să uităm să-i mulțumim de fiecare dată pentru tot ce avem și primim, pentru tot ce reușim să ducem la bun sfârșit.  

În an jubiliar, Asociația Cercetașii Munților trage unele concluzii și privește spre viitor cu încredere: „Câteva mii de tineri, de diverse confesiuni, au fost cei care au participat, s-au format in Baia Mare si au format pe alții, prin această formă pedagogică de educație, în natură, în perioada 1991-2021”, ne spune părintele Angel.

„Anul cercetășesc 2021-2022 este jubiliar -30 de ani de existenta a grupului de cercetași băimăreni-inițiat spre funcționare în anul 1991-1992, prin bunăvoința unor laici și preoți dornici să facă ceva pentru generațiile de tineri proaspăt ieșite din comunism. În Baia Mare, grupul s-a deschis la dorința episcopului de atunci al Eparhiei greco-catolice de Maramureș, Lucian Mureșan, actualmente Arhiepiscop Major și Cardinal al Bisericii Române Unite, și a fost ulterior susținută și încurajată de episcopii succesori, PS Ioan Șișeștean și azi de P.S. Vasile Bizău”, sunt cuvintele părintelui Angel, unul dintre fondatorii grupului din Maramureș și actualmente spiritual local și național al cercetașilor.

Biroul eparhial de presă