Sâmbătă, 23 Martie 2019

Papa Francisc – șase ani de Pontificat pe Scaunul Sfântului Petru

Azi, 13 martie 2019, se împlinesc șase ani de la alegerea Papei Francisc ca Succesor al Sfântului Apostol Petru. În urma renunțării la pontificat a Papei Benedict al XVI-lea pe data de 28 februarie 2013, Colegiul cardinalilor, în data de 13 martie 2013, l-a ales pe papa Francisc în Scaunul Sfântului Petru. Noul Pontif și-a început misiunea apostolică prin a cere celor prezenți să se roage pentru el și pentru întreaga Biserică. În ajunul aniversării celor șase ani de pontificat, în seara zilei de 12 martie 2019, directorul publicației online Vatican Insider, Andrea Antonelli,  propune o analiză a provocărilor pastorale în societate în lumina actualității, pe care o redăm mai jos:

Cea de-a şasea aniversare a alegerii la sediul lui Petru îl găseşte pe papa Francisc activ  într-un an dens de importante călătorii internaţionale, marcat – la început şi la sfârşit – de  două evenimente "sinodale". Întâlnirea dedicată protecţiei minorilor, cu desfăşurare în Vatican, în luna februarie, cu participarea preşedinţilor Conferinţelor Episcopale din întreaga lume şi  adunarea specială a Sinodului episcopilor pentru Amazonia care va avea loc tot în Vatican, în luna octombrie [n.n. între 6-27 octombrie 2019].

Un impact considerabil l-a avut recenta călătorie în Emiratele Arabe în cadrul căreia Episcopul Romei a semnat o Declaraţie comună cu Marele Imam de la Al-Azhar. Un document în privinţa căruia există speranţa unor consecinţe în sfera libertăţii religioase. 

Tema ecumenică va fi prevalentă în următoarele călătorii, în Bulgaria şi, succesiv, în România, în vreme ce dorita călătorie în Japonia,  care nu este încă oficială, ar putea să ajute la amintirea distrugerii provocată de armele nucleare ca avertisment pentru prezentul şi viitorul umanităţii care experimentează un "al treilea război mondial dus pe bucăţi" despre care Papa vorbeşte deseori.

Însă, o privire la anul de curând început nu poate lăsa la o parte revenirea scandalului abuzurilor şi al diviziunilor interne care l-au făcut pe fostul nunţiu Carlo Maria Viganò, tocmai când papa Francisc celebra Sfânta Liturghie cu mii de familii la Dublin propunând din nou frumuseţea şi valoarea căsătoriei creştine, să ceară public demisia Papei în legătură cu chestiunea McCarrick. În faţa acestei situaţii, Episcopul Romei le-a cerut tuturor credincioşilor din lume să se roage Rozariul în fiecare zi, pe întreaga durată a lunii mariane octombrie, pentru a se uni "în comuniune şi în penitenţă, în calitate de popor al lui Dumnezeu, pentru a cere Preasfintei Maici a lui Dumnezeu şi Sfântului Arhanghel Mihail să protejeze Biserica de diavol, care urmăreşte întotdeauna să ne despartă de Dumnezeu şi între noi". O cerere atât de detaliată nu are precedent în istoria recentă a Bisericii. Prin cuvintele sale şi prin apelul la poporul lui Dumnezeu astfel încât să se roage pentru a menţine unitatea Bisericii, papa Francisc a lăsat să se înţeleagă gravitatea situaţiei şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat conştiinţa creştină că nu există leacuri omeneşti în măsură să asigure o cale de ieşire. 

Încă o dată, papa a îndemnat la întoarcerea la esenţial: Biserica nu este alcătuită din super-eroi (şi nici din super-papi) şi nu merge mai departe graţie strategiilor şi resurselor sale umane. Ştie că cel rău este prezent în lume, că există păcatul original şi că, pentru a ne salva, avem nevoie de ajutorul Celui Preaînalt. A repeta acest lucru nu înseamnă diminuarea responsabilităţilor personale individuale şi instituţionale, ci situarea lor într-un context real. 

«Prin această cerere de mijlocire» - era scris în comunicatul conţinând cererea Sfântului Părinte privind rugăciunea Rozariului, din luna octombrie a anului trecut, «Sfântul Părinte le cere credincioşilor din întreaga lume să se roage pentru ca Sfânta Maică a lui Dumnezeu să pună Biserica sub mantia sa protectoare; pentru a o păzi de atacurile celui rău, marele acuzator, şi a o face să fie, în acelaşi timp, tot mai conştientă de abuzurile şi erorile comise în prezent şi în trecut.» 

În prezent şi în trecut pentru că ar fi o greşeală "să se dea vina" pe cine a fost înaintea noastră şi să ne prezentăm ca fiind "puri". Şi azi Biserica trebuie să ceară Altcuiva să fie eliberată de cel rău. Un fapt real la care papa Francisc, în continuitate cu predecesorii săi, a făcut continuu apel. 

Biserica nu se răscumpără singură de relele care o chinuie. Nici nu se iese din abisul oribil al abuzurilor sexuale comise de unii preoţi şi persoane consacrate prin procese de autopurificare şi cu atât mai puţin încredinţându-se celor care şi-au asumat rolul purificatorului. Reguli tot mai eficiente, responsabilitate şi transparenţă sunt necesare, ba chiar indispensabile, însă nu vor fi vreodată îndeajuns. Pentru că Biserica, ne aminteşte papa Francisc, nu este auto-suficientă şi mărturiseşte Evanghelia în mijlocul bărbaţilor şi al femeilor din timpul nostru care au suferit răni tocmai pentru că se recunoaşte pe sine ca cerşetoare a vindecării, ca nevoiaşă de milostivire şi iertare de la Domnul. Probabil că niciodată ca până acum, în acest neliniştit al şaselea an de pontificat, Sfântul Părinte nu s-a prezentat asemenea unui "păcătos iertat", urmând învăţătura Părinţilor Bisericii şi a predecesorului său Benedict al XVI-lea, dând mărturie despre acest aspect esenţial şi mai actual ca oricând al credinţei creştine. 

Sursa: www.vaticannews.va

 

 

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.