Joi, 25 Aprilie 2024
Super User

Super User

Senior Reporter @EpiscopiaMM

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam.

Website URL: http://episcopiaMM.ro

CONFERINŢA EPISCOPILOR DIN ROMÂNIA
Str. Diligenţei nr. 24, sector 3, 031555 – Bucureşti
Tel. / Fax +40 31 4361250 e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

București, nr. 90/12.04.2019

COMUNICAT DE PRESĂ
Episcopii catolici îl așteaptă cu brațele deschise pe Papa Francisc în România

Episcopii romano-catolici și greco-catolici din țara noastră și din Republica Moldova, reuniți în aceste zile în sesiunea plenară a Conferinței Episcopilor din România (CER), au discutat ultimele detalii ale vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc. Adunarea a avut loc la Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți din Ciofliceni (Snagov), în zilele de 10-12 aprilie 2019,  fiind găzduită de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București.

La deschiderea lucrărilor a luat parte și Nunțiul Apostolic în România, Mons. Miguel Maury Buendía,  precum și Mons. Mauricio Rueda Beltz, împreună cu colaboratorii săi de la Vatican, cu care episcopii au discutat despre pregătirile care se fac pentru vizita Papei Francisc în România, din 31 mai – 2 iunie 2019.

Totodată, conform Statutului CER, episcopii au procedat la alegerea Președintelui Conferinței Episcopilor din România în persoana Arhiepiscopului Mitropolit de București, Înalt Preasfinția Sa Ioan Robu. În funcția de Vicepreședinte a intrat automat, conform Statutului CER, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, Preafericirea Sa Lucian Cardinal Mureșan. În Consiliul Permanent, pe lângă președinte și vicepreședinte au fost aleși Episcopul de Maramureș, Preasfinția Sa Vasile Bizău și Episcopul de Oradea, Preasfinția Sa László Böcskei.

Având în vedere apropiatele alegeri pentru Parlamentul European, episcopii romano-catolici și greco-catolici au considerat necesar să transmită un îndemn către credincioșii catolici și toți oamenii de bunăvoință de a participa la alegerile din 26 mai 2019.

La ultima sesiune de lucru, din 12 aprilie, episcopii catolici din România s-au întâlnit cu Excelența Sa Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Culte, cu care au avut un dialog deschis cu privire la rolul Secretariatului de Stat pentru Culte și al Bisericii Catolice în societatea românească.

În cadrul sesiunilor de lucru, episcopii au discutat și unele aspecte referitoare la inițiativele Operelor Misionare Pontificale, la organizarea Comisiei pentru familie a CER, la activitățile promovate de Caritas ˗ instituția de caritate a Bisericii Catolice ˗, la legăturile cu Conferințele episcopale din alte țări și la organizarea unui pelerinaj național la Lourdes.

Următoarea sesiune plenară a CER va avea loc în perioada 25-27 septembrie a.c., la Baia Mare, găzduită de Eparhia Greco-Catolică de Maramureș.

Episcopii catolici le transmit tuturor Sărbători Pascale binecuvântate.

Conferința Episcopilor din România se întrunește de două ori pe an și îi reunește pe toți episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România şi exprimă unitatea Bisericii locale și comuniunea cu Urmașul lui Petru, Sfântul Părinte Papa.

Pr. Francisc Ungureanu
Secretar General CER

Episcopii catolici de ambele rituri se reunesc, începând din această seară, în adunare plenară, la mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți din Ciofliceni (Snagov), gazdă fiind Arhidieceza Romano-Catolică de București. Această sesiune a conferinței, care se va desfășura în zilele de 10-12 aprilie, va avea ca temă principală pe ordinea de zi, apropiata vizită a Papei Francisc în ţara noastră, citim în comunicatul transmis de biroul de presă al Arhidiecezei gazdă, semnat de purtătorul de cuvânt, pr. Francisc Doboș.  

Potrivit comunicatului, miercuri, 10 aprilie, ora 18.30, episcopii vor celebra o Sfântă Liturghie solemnă în Catedrala romano-catolică Sf. Iosif. Celebrarea va fi prezidată de Mons. Miguel Maury Buendía, Nunţiu Apostolic în România, iar omilia va fi ținută de László Böcskei, Episcop al Diecezei Romano-Catolice de Oradea.

Conferinţa Episcopilor din România îi reuneşte pe toţi episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România şi exprimă unitatea Bisericii locale şi uniunea intimă cu urmaşul lui Petru, Sfântul Părinte. Episcopii catolici din România se întrunesc de două ori pe an în sesiune plenară, primăvara şi toamna.

Biroul eparhial de presă

Duminică, 7 aprilie, Biserica Sfânta Cruce din Baia Mare s-a făcut din nou gazdă pentru sutele de maramureșeni care s-au strâns aici pentru a asculta concertul pascal, ajuns la a III-a ediție. Invitatul special și sufletul serii l-a reprezentat cu siguranță Paula Seling, care, cu vocea ei duioasă și profundă a reușit să introducă participanții în acea atmosferă care-i priește sufletului pentru a medita la sărbătoatrea Paștelui, care se apropie. „De-aş ajunge cea mai mare slavă pământească”, „Cruce sfântă părăsită”, „La umbra crucii Tale”, „Ridica-voi ochii mei la ceruri”, „A mai trecut un an” sunt titlurile pricesnelor atent alese de Paula pentru a-și lăsa aici, în mijlocul comunității greco-catolice din Baia Mare, și nu numai, vibrațiile profunde ale vocii sale, care-ți ating cele mai sensibile corzi încă de la primele versuri. Talent înnăscut, har de la Dumnezeu și cadou pentru noi, cei care o ascultăm!

Alături de Paula Seling, au mai concertat la Sfânta Cruce o serie de artiști, mici și mari, colaboratori ai Ansamblului Folcloric Transilvania: grupul de copii Coconii Maramureșului, artistii - Rafila Bărbos, Voichița Nemeș Andreica, Ionuț Sima, Georgiana Marina, Ghița Breban, Natalia Cozma, Diana Topan.

„Aș dori să-i mulțumim Domnului pentru că a pus în noi o inimă care rezonează cu mesajul lui Hristos, o inimă umană care, descoperim tot mai mult că rezonează cu mesajul crucii și al învierii; un mesaj care ne face să simțim, să trăim și să ne dorim să facem o lume frumoasă, creștină, bucuroasă. Aceasta a fost o seară de predicare, de rugăciune [prin pricesne], o seară de împreună-simțire. Tocmai acesta este și mesajul cu care Papa Francisc ne invită să-l primim în România: Să mergem împreună” – sunt frumoasele cuvinte ale Preasfințitului Vasile, rostite la finalul concertului. Vorbind despre faptul că la Blaj, în orașul de unde ne vine nouă, românilor, chemarea la unitate, pe data de 2 iunie, Papa Francisc îi va beatifica pe cei 7 espiscopi martiri, a adăugat: „În închisori, în prigoniri, în nerecunoștințe, sufletul ancorat în Dumnezeu merge înainte. Parcursul de la slujirea modestă la calea cerească trece prin mesajul crucii”, mesaj pe care l-am ascultat atât de duios transmis de către interpreții prezenți pe scenă la acest concert.  

Evenimentul a fost organizat de către Departamentul pentru cultură al Eparhiei noastre –responsabil, pr. George Nicoară- în colaborare cu Ansamblul Folcloric Transilvania și Consiliul Județean Maramureș. Parteneri media au fost: TVRCluj și TVR3.

Biroul eparhial de presă

Joi, 04 Aprilie 2019 00:00

Mănăstirea Maica Îndurerată

sighet cmd

 

Mănăstirea „Maica Îndurerată”

Str. Bogdan Vodă nr. 178

435500 Sighetu-Marmației

jud. Maramureș

Tel: 0040/262/311671

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Superioara comunității: Sr. M. Adriana – Lucreția Rus

 

 

Comunitatea Surorilor de la Mănăstirea „Maica Îndurerată” din Sighetu-Marmației este parte a familiei călugărești a Congregației Surorilor Maicii Domnului, din Cluj Napoca. Mănăstirea „Maica Îndurerată” s-a „născut și a crescut” mai întâi în sufletul surorilor CMD care au format primul nucleu al comunității CMD pe meleaguri maramureșene, în plină perioadă de prigoană comunistă.

File de istorie

Primele surori ale CMD au „descălecat” în Sighet începând cu anul 1958, când sămânța martiriului fusese deja aruncată, chiar fără ca ele să știe. Deja trecuseră la Cele Veșnice primii trei episcopi martiri ai BRU: PS Valeriu Traian Frențiu (11 iulie 1952), PS Ioan Suciu (27 iunie 1953) și PS Tit Liviu Chinezu (15 ianuarie 1955), iar rămășițele lor pământești fuseseră aruncate în brazda Cimitirului Săracilor de la periferia orașului, sortiți dispariției și uitării, conform planurilor omenești ale prigonitorilor Bisericii noastre, dar nu și în planul Bunului Dumnezeu!

Primele surori care s-au stabilit în Sighet au locuit în gazdă la anumite familii; și-au găsit locuri de muncă la Spitalul Municipal Sighet, respectiv la Leagănul de copii. Treptat, numărul călugărițelor stabilite la Sighet a crescut și au reușit – cu mari sacrificii – să cumpere câteva apartamente, în care s-au grupat câte două, trei sau patru călugărițe. La marile sărbători, dar și zilnic la Sfânta Liturghie, se întâlneau, susținându-se unele pe altele în a fi fidele în trăirea vocației, în condiții de persecuție. Carisma lor de mame spirituale după modelul Preacuratei Fecioare Maria, le-a impulsionat, ca în afara orelor de serviciu, să se pună în slujirea celor nevoiași, bolnavi, a celor fără credință, asigurând tratamente la domiciliu, vizitând persoane singure sau în vârstă și catehizând copiii, tinerii și chiar adulții. Au devenit astfel purtătoarele „Veștii celei bune” în mijlocul unei lumi pe care regimul ateu dorea să o cufunde în necredință și în întuneric. Prezențe discrete, rugătoare și lucrătoare, nebănuit de eficace pe plan pastoral, Surorile nu numai că au perseverat pe calea răspunsului la propria chemare de persoane consacrate, dar au atras la idealul „vieții îngerești” și pe alte tinere, atât din zonă, cât și din Bistrița și Năsăud, organizându-se la timpul rânduit înveșmântări și depuneri de voturi, precedate de exerciții spirituale, „ca în mănăstire” din punct de vedere spiritual, dar mai puțin din punctul de vedere al condițiilor de viață și al spațiului disponibil.

Prin anii ʼ70, Sr. Olga – la rugămintea Părintelui (pe atunci) Lucian Mureșan, a întreprins cercetări cu privire la locul unde ar fi fost posibil ca cei trei episcopi martiri ai BRU morți în Penitenciarul din Sighet să fi fost înmormântați. Fire curajoasă, uneori chiar temerară, Sr. Olga a aflat diferite povestiri și variante și a început să meargă împreună cu alte surori, dar și cu preoți greco-catolici clandestini să se roage in Cimitirul Săracilor. S-au rugat martirilor pentru ca atât BRU, cât și CMD să fie eliberate, iar Domnul să mai poată găsi credință, când va reveni pe pământ.

Ieșirea la lumină. Viață apostolică.

După evenimentele din decembrie 1989, în momentul repunerii în drepturi și în legalitate a BRU, când și CMD a „ieșit la lumină”, comunitatea surorilor din Sighet, risipită în acele mici apartamente, număra circa 12 surori; a „răsărit” plină de vigoare spirituală și curaj, nutrind o mare dorință de a avea o Mănăstire unde să trăiască împreună „viață călugărească”. Lăsându-se călăuzite și însuflețite de carisma CMD și de îndemnul Fondatorului – IPS Mitropolit dr. Vasile Suciu: „de a apropia neamul nostru cât mai mult de Domnul prin credință vie”, Surorile au contribuit la reînființarea primelor parohii greco-catolice din jurul Sighetului, precum și la reorganizarea și re-vigorarea comunității creștine greco-catolice române din Sighet.

Mănăstirea „Maica Îndurerată” a fost sfințită la 15 septembrie 1996, fiind primul așezământ călugăresc al surorilor din CMD după anii ʼ90. Apoi, în anul 2003, a fost sfințit Internatul de eleve „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, situat într-o clădire construită în vecinătatea Mănăstirii, cu intenția de a veni în întâmpinarea elevelor ale căror familii provin din localitățile învecinate Sighetului, ajutându-le astfel să-și poată continua parcursul școlar la diferitele licee din oraș, contribuind la formarea lor umană, intelectuală și spirituală.

În septembrie 2013 s-a sfințit un nou edificiu, construit în cealaltă vecinătate a Mănăstirii „Maica Îndurerată”, locație în care, prin strădania, munca neobosită și din iubirea Surorilor, au prins viață:

  • Centrul de Zi „Emanuel” – destinat să vină în întâmpinarea copiilor de vârstă școlară, printr-un program socio-educativ de tip after-school.
  • Centrul de Spiritualitate „Bunavestire” – destinat primirii grupurilor de pelerini care doresc să cinstească memoria martirilor și mărturisitorilor credinței; desfășurării cursurilor și a exercițiilor spirituale, organizării zilelor de reculegere sau a altor evenimente cu caracter formativ-spiritual.
  • Apostolatul Rugăciunii: săptămânal, în fiecare zi de joi, se întrunește grupul de rugăciune „Regina Martirilor”, pentru Rugăciunea Vecerniei, urmată de o conferință pe baza meditațiilor Sf. Părinte Papa Francisc de la Audiențele săptămânale din fiecare miercuri. Programul se încheie cu Ora de Adorație Euharistică. Comunitatea Familială de Evanghelizare este un alt grup de rugăciune care se întrunește săptămânal, în fiecare zi de vineri, pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu în viața personală, pentru ca apoi să-L poarte în propriul ambient de viață.
  • Cateheza copiilor și a tinerilor, constituie o prioritate în misiunea pe care surorile o desfășoară, în continuitate cu începuturile acestei comunități.
  • Solidaritatea cu cei săraci, ca dorință de apropiere și susținere a persoanelor care trec prin dificultăți materiale și spirituale, determină surorile ca, anual, să ia în grijă un anumit număr de familii pe care le vizitează și le susțin lunar.
  • Îngrijirea bolnavilor a fost dintru începuturile Congregației o dimensiune apostolică a surorilor. Această grijă față de cei aflați în suferință rămâne o prioritate și astăzi, prin acordarea de asistență medicală la domiciliu sau la Centru.

Surorile din comunitatea de la Mănăstirea „Maica Îndurerată”, se străduiesc să fie prezențe vii și rugătoare în mijlocul poporului lui Dumnezeu, căutând să aducă speranță și să creeze punți de comuniune în mijlocul celor cărora slujesc prin rugăciune și dăruire.

            Programul de rugăciune:

Luni - Vineri : 630  Sfânta Liturghie

                     730   Utrenia

                    1830   Vecernia

Sâmbăta: 645– Utrenia

               730 – Sf. Liturghie

               1800 – Vecernia

Duminica:    1200 – Sfânta Liturghie

În Sărbători:   730– Utrenia

                    800  Sfânta Liturghie

 

 sighet cmd1 resize

sighet cmd2 resize

sighet cmd resize

De sărbătoarea Buneivestiri, Biroul de Presă al Vaticanului a anunțat programul oficial al vizitei papei Francisc în România din perioada 31 mai – 2 iunie 2019.

După sosirea Sanctității Sale pe aeroportul Otopeni din București, unde va fi întâmpinat de Președintele României, Klaus Iohannis, papa Francisc va avea o serie de întâlniri cu autoritățile statului, societatea civilă și cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române.

În seara zilei de 31 mai papa Francisc va celebra Sfânta Liturghie la biserica Sfântul Iosif din București, iar în ziua următoare, 1 iunie, papa va oficia Sfânta Liturghie la sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc.

Bucuria vizitei papei Francisc în România va fi încununată de Sfânta Liturghie din data de 2 iunie, care se va oficia pe Câmpia Libertății din Blaj. În cadrul Sfintei Liturghii, celebrată în rit bizantin, Sanctitatea Sa va ridica la cinstea altarelor pe cei șapte episcopi martiri ai Bisericii Greco-Catolice din România, morți în faimă de martiri sub regimul comunist ateu.

Pentru cei șapte episcopi greco-catolici, calvarul a început pe 3 septembrie 1948, când a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu a fost depus din funcție de Guvernul Petru Groza. La 18 septembrie 1948, au fost depuși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcop-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj.

În zilele de 28-29 octombrie 1948, au fost arestați toți cei sașe episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie și Iuliu Hossu, și duși mai întâi la vila patriarhală de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul Justinian, apoi la Mănăstirea Căldărușani și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.

În data de 8 noiembrie 1948, a fost publicat în Monitorul Oficial decretul prin care a fost demis și Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcție (deși arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948, Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naționale a emis decretul 358/1948, care a stabilit încetarea cultului greco-catolic și exproprierea tuturor bunurilor acestuia.

Preasfințitul Alexandru Rusu, episcop de Maramureș, a avut același parcurs de suferință, asemenea celorlalți episcopi și credincioși care au rămas dârzi în credința catolică în fața ateismului comunist român. Primul ierarh al Eparhiei de Maramureș a fost transportat în mai multe domicilii forțate (Căldărușani, Curtea de Argeș, mănăstirea Cocoș) și întemnițat în închisorile de la Sighet, Pitești și Gherla.

După arestare și trecerea prin lagărele organizate la Dragoslavele și la mănăstirea Căldărușani, Preasfințitul Rusu a fost dus pentru anchetă la Direcțiunea Generală a Securității Poporului. Aici el a refuzat o nouă invitație la defecțiune. După aproape 5 luni de cercetări, întors în lagărul de la Căldărușani, el le-a povestit în detaliu colegilor de suferință cele întâmplate la Securitate. Părintele Iuliu Rațiu a redat în memoriile sale un dialog care „i s-a întipărit în minte” și pe care „l-a reprodus aproape textual tocmai pentru ineditul dintr-însul”:

Episcopul Alexandru, un bărbat integru, curajos, intransigent […] L-au dus la «Interne» [la Securitate]. Acolo îl luă în primire un tinerel care-i oferi – auziți bine – ce?

– Pot să-ți dau, monseniore, orice vrei! Pot să te fac mitropolit [ortodox] de Iași! […]

– Domnule anchetator, răspunse monseniorul Alexandru, de ce mă insulți? Eu cred că menirea D-tale în postul pe care-l ocupi nu este aceea de a-l insulta pe cel pe care-l cercetezi.

– Cum te insult, monseniore?, strigă tinerelul.

– Așa, că mi te prezinți cu o astfel de ofertă, uitând că eu sunt episcop greco-catolic de Baia Mare și mă crezi că aș fi în stare și că aș putea să-ți accept oferta! 

– Dar nu știi, monseniore, că ești în mâinile mele și eu pot să te bag și la 25 de ani închisoare? se rățoi obraznicul.

– Fă-o pe viață, că va fi mai scurtă!

După un proces stalinist la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, a fost condamnat la închisoare pe viață, sub acuzația de înaltă trădare, iar data de 9 mai 1963, trece la cele veșnice în închisoarea din Gherla și este înmormântat fără nici un oficiu religios, într-un loc necunoscut din cimitirul La Cărămidă din periferia orașului Gherla.

Din dorința de a face cunoscute scrisorile pastorale trimise credincioșilor de episcopul Alexandru Rusu, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș a publicat un volum care însumează toate cele 50 de scrisori pastorale trimise de primul ierarh al acestei Episcopii. Cităm un fragment din discursul Episcopului Rusu din ziua întronizării întru episcopat în catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare, la sărbătoarea Întâmpinării Domnului din anul 1931: Pentru a corespunde însă acestor așteptări și pentru a putea realiza, cât mai deplin, nădejdile ce se leagă de noua noastră așezare eparhială, se cere imperios ca viața ei să pornească și să se dezvolte în linia tradiției strălucite, care face gloria de oricând a Blajului, centrul istoric atât de respectat al Bisericii noastre.

În curs de publicare se află un album omagial, intitulat Episcopul Alexandru Rusu, care ilustrează viața sa de martir și, de asemenea, o trilogie cu activitatea sa pastoral-misionară.

În același spirit educativ promovat de-a lungul timpului de Biserica Greco-Catolică și continuând tradiția școlilor Blajului, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș a înființat o Școală primară în Municipiul Baia Mare, care poartă numele episcopului dr. Alexandru Rusu.

Biroul eparhial de presă

În data de 23 martie 2019, s-a desfășurat, la Sighetu Marmației și Satu Mare, olimpiada de religie greco – catolica, etapa judeteana. Evenimentul a fost găzduit de la Școala Gimnazială ,,Dr. Ioan Mihaly De Apșa” – Sighetu Marmației, respectiv de Școala Gimnazială ,,Grigore Moisin” – Satu Mare.  A fost prezent un numar de aproximativ 120 de elevi din clasele V-XIII, cei care s-au calificat la etapa locală. Elevii au  fost însoțiți de profesorii lor de religie, cei care i-au pregătit pentru concurs.  

Din prezentările făcute, s-a constatat că Biserica Greco – Catolică a dezvoltat, în ultimii ani, o sensibilitate în acest domeniu, îndemnând și încurajând elevii să participe în număr cât mai mare. Prin aceste pregătiri, fiecare elev ia parte la o formare intelectuală mai profundă și la o viața creștină mai autentică. După corectarea lucrărilor, de la ora 16:00 a avut loc festivitatea de premiere. În urma rezultatelor obținute, 9 elevi Maramureș și 8 din Satu Mare vor participa, în perioada 01-05 mai, la Olimpiada Națională de Religie Catolică, la Alba Iulia.  

Concursul a fost organizat de către Episcopia Greco-Catolică de Maramureș (Inspectori pr. dr. Ioan Codrea si prof. Adrian Cosmin Roman), în colaborare cu Inspectoratele Şcolare Judeţene Maramureş şi Satu Mare  și conducerea școlilor gazdă.

Biroul eparhial de presă

 

 

Trei Sfinte Liturghii, opt discursuri în fața autorităților politice și religioase, beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri și o întâlnire cu comunitatea rom în doar trei zile foarte intense, la douăzeci de ani după vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea: vorbim de programul detaliat al călătoriei apostolice pe care papa Francisc o efectuează în România în zilele 31 mai – 2 iunie 2019 la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj, sub genericul „Să mergem împreună!”. Programul vizitei papale a fost publicat astăzi, 25 martie 2019, de Sala de presă a Sf. Scaun și de Conferința Episcopilor din România.

Vineri, 31 mai 2019: Roma – București

Întâlnirile cu președintele, primul ministru, patriarhul și Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe române și cu vice-președintele Conferinței Episcopilor din România marchează prima zi a călătoriei apostolice a papei Francisc în România, dedicată în întregime autorităților politice și bisericești din Capitală.

Potrivit programului, Sfântul Părinte pleacă de la Roma vineri, 31 mai a.c., la ora 8.10 de pe aeroportul Roma – Fiumicino cu direcția București – Otopeni, unde urmează să ajungă la ora 11.30. După primirea oficială de la aeroport, papa merge la Palatul Prezidențial Cotroceni pentru ceremonia de bun venit, vizita de curtoazie la președintele României și întâlnirea cu prim-ministrul. La ora 13.00, la Palatul Cotroceni, pontiful prezintă primul discurs al vizitei în cadrul întâlnirii cu autoritățile, reprezentanții societății civile și membrii Corpului Diplomatic.

După întâlnirile cu autoritățile politice și societatea civilă, a doua parte a zilei este dedicată dimensiunii spirituale, începând cu Biserica ortodoxă și încheind cu Biserica catolică. Astfel, la 15.45, papa merge la Palatul Patriarhiei Bisericii ortodoxe române pentru o întâlnire privată cu patriarhul ortodox, după care urmează întâlnirea cu Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe, în fața căruia prezintă cel de-al doilea discurs al vizitei. Întrevederea cu reprezentanții Bisericii ortodoxe se încheie cu vizita papei și a patriarhului la noua catedrală ortodoxă pentru rugăciunea „Tatăl Nostru” și cu un cuvânt de salut din partea Succesorului lui Petru. Prima zi a papei în România se încheie cu Sf. Liturghie oficiată în catedrala „Sf. Iosif” a arhidiecezei romano-catolice de București.

Sâmbătă, 1 iunie 2019: București – Șumuleu Ciuc – Iași – București

Sfânta Liturghie la sanctuarul marian de la Șumuleu-Ciuc ocupă prima parte a zilei de sâmbătă, 1 iunie a.c., din agenda călătoriei apostolice în România, urmând ca, în partea a doua a zilei, papa să viziteze dieceza de Iași pentru o întâlnire cu tinerii și familiile.

La ora 9.30, pontiful pleacă de la București cu avionul spre Bacău, după care merge cu elicopterul la stadionul din Miercurea-Ciuc, în arhidieceza romano-catolică de Alba-Iulia. Succesiv, papa merge cu automobilul la sanctuarul Fecioarei Maria de la Șumuleu-Ciuc, unde celebrează Sf. Liturghie cu pelerinii prezenți și ține omilia celebrării euharistice.

În jurul orei 17.00 papa ajunge cu elicopterul pe aeroportul din Iași. La 17.30 face o vizită la catedrala romano-catolică, după care merge în fața Palatului Culturii pentru o întâlnire mariană cu tinerii și familiile, cărora le adresează cel de-al șaselea discurs al vizitei. În cursul serii, papa se întoarce cu avionul la București.

Duminică, 2 iunie 2019: București – Blaj – Roma

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în ritul bizantin român și ceremonia de beatificare a șapte episcopi greco-catolici martiri se află în centrul agendei celei de-a treia și ultimei zile a călătoriei apostolice în România.

Sfântul Părinte pleacă de la București cu avionul duminică, la ora 9.00, cu direcția Sibiu, de unde merge cu elicopterul la Blaj. Aici, celebrează Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri, ritul sacru desfășurându-se pe Câmpia Libertății de la Blaj. Papa prezintă omilia celebrării euharistice și recită antifonul marian pascal „Regina Coeli” („Bucură-te, Regina Cerului”). După prânzul cu suita papală, Sfântul Părinte are o întâlnire cu comunitatea rom din Blaj. În fine, în jurul orei 17.00, papa sosește cu elicopterul la aeroportul din Sibiu pentru ceremonia de rămas bun.

Papa Francisc pleacă din România cu avionul duminică, 2 iunie a.c., la 17.30, urmând să ajungă pe aeroportul Roma – Ciampino în jurul orei locale 18.30. După nelipsita vizită la icoana Maicii Domnului „Salus Populi Romani” din bazilica Santa Maria Maggiore, papa se întoarce la reședința sa din Casa „Sf. Marta” din Cetatea Vaticanului.

Cea de-a doua călătorie apostolică a unui papă în România marchează o serie de premiere care, până nu demult, păreau să rămână pentru totdeauna în domeniul dorințelor: prima vizită a unui papă care îmbrățișează atât Capitala cât și fostele principate istorice ale României – cu etape la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj -, prima întâlnire a unui papă cu reprezentanții comunității rom, precum și prima prezență a unui papă, chiar și numai pentru o escală tehnică, la Bacău și Sibiu.

În ciuda vârstei octogenare și a efortului fizic pe care și l-a asumat pentru cele trei zile, papa Francisc se face pelerin în țara numită cu afecțiune de Sfântul Ioan Paul al II-lea „Grădina Maicii Domnului”. Un pelerin care, în cele din urmă, nu-și propune decât să întâlnească și să cunoască alți pelerini de la periferia geografică a unui spațiu european în căutare de speranță, credință și unitate. Așadar, „Să mergem împreună!

Sursa: www.vaticannews.va

 

În zilele de 20 și 21 martie a.c., s-a desfășurat, la Șumuleu Ciuc, întâlnirea responsabililor pentru pastorația familiei din toate eparhiile și diecezele țării.

Întâlnirea a cuprins momente de împărtășire a activității care se desfășoară în acest sector în fiecare eparhie și dieceză, precum și momente de rugăciune, respectiv celebrarea Sfintei Liturghii în Ritul Latin și în Ritul Bizantin. Din prezentările făcute, s-a constatat că Biserica Catolică, în general, a dezvoltat, în ultimii ani, o sensibilitate în acest sector și s-a căzut de acord ca inițiativele ce privesc pastorația familiei să crească și mai mult pe viitor.

În prima zi, Pr. Felician Tiba din Iași a făcut o prezentare a enciclicii Papei Francisc ce privește în mod direct familia și provocările sale, Amoris Laetitia. De asemenea, Pr Fabian Măriuț (din București) a ținut o conferință cu tema: Provocări noi și vechi la adresa familiei.

În cea de-a doua zi, Părintele Szénégető István a vorbit Despre pregătirea pentru căsătorie, în lumina Amoris Laetitia, iar Pr. Călin Sechelea (din Cluj), despre Educația la viață în Amoris Laetitia. De asemenea, pr. Mihai Tegzeș din Oradea a prezentat Spiritualitatea familiei în lumina Amoris Laetitia.

Din eparhia de Maramureș au fost prezenți pr. Piț Daniel – paroh de Strâmtura- și pr. Vasile Trifoi – paroh de Ferneziu.

Întâlnirea a fost organizată la inițiativa Preasfințitului Iosif-Csaba Pal, Episcop de Timişoara şi responsabil cu familiile în cadrul Conferinţei Episcopilor din România, care, la final, a căzut de acord cu responsabilii din întreaga tară asupra ideii că astfel de zile de împărtășire și formare ar trebui să se organizeze regulat. o dată la doi ani.

Biroul eparhial de presă

 

 

 

 

Deo Gratias! În data de 19 martie a.c., Sfântul Părinte l-a primit în audienţă pe cardinalul Angelo Becciu, prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor . În cadrul audienţei, papa Francisc a autorizat Congregaţia să promulge, printre alte decrete, şi decretul privind recunoaşterea martiriului slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, episcopi români greco-catolici ucişi din ură faţă de credinţă în diferite locuri din România, între 1950 şi 1970.

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

Vă oferim câteva date privind martiriul episcopilor greco-catolici preluate de pe situl e-communio.ro

«Calvarul a început pe 3 septembrie 1948 când a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu a fost depus din funcție de Guvernul Petru Groza. La 18 septembrie 1948 au fost depuși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcopul-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj.

În zilele de 28-29 octombrie 1948 au fost arestați toți cei sașe episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie și Iuliu Hossu, și duși mai întâi la vila patriarhală de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul Justinian, apoi la Mănăstirea Căldărușani și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.

În data de 8 noiembrie 1948 a fost publicat în Monitorul Oficial decretul prin care a fost demis și Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcție (deși arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948 Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naționale a emis decretul 358/1948 care a stabilit încetarea cultului greco-catolic și exproprierea tuturor bunurilor acestuia. (…)

Scurtă biografie a celor şapte episcopi morţi în faimă de martiri sub regimul comunist:

Episcopul Ioan Suciu

S-a născut la Blaj, la 4 decembrie 1907 într-o familie de preoţi.

Prieten bun cu Tit Liviu Chinezu, au studiat amândoi Teologia la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. A fost promovat doctor în Teologie, iar după şase ani de studii la Institutul “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot. A revenit apoi la Blaj, unde a fost profesor la Academia de Teologie. S-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii şi ca un prieten de suflet al tinerilor.

La 6 mai 1940 a fost numit Episcop Auxiliar de Oradea (titular de Moglena-Slatina Bulgaria), auxiliar Episcopului Valeriu Traian Frenţiu. Consacrarea a avut loc la 22 iulie 1940. Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al Episcopului Iuliu Hossu. Episcopul Valeriu Traian Frenţiu a revenit la Oradea în 1947, Episcopul Ioan Suciu fiind numit atunci Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În mai 1950 a fost dus la Ministerul de Interne. În octombrie acelaşi an a fost dus la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Acolo, datorită regimului de izolare, bolii de stomac, frigului şi foamei, la 27 iunie 1953 s-a stins din viaţă în celula 44, dezlegat de Episcopul Iuliu Hossu.

A fost îngropat în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

S-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia.

A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Alexandru Rusu

S-a născut la 22 noiembrie 1884 în Şăulia de Câmpie, din părinţii Vasile, preot, şi Rozalia.

În 1903 a fost trimis la Budapesta pentru a studia Teologia. În 1910 a fost promovat doctor în Teologie. Pe 20 iulie 1910 a fost hirotonit preot. A fost numit profesor ajungând titular al catedrei de Teologie Dogmatică din cadrul Academiei Teologice din Blaj.

În 1920 a fost numit Secretar Mitropolitan, iar în 1923 Canonic al Capitulului Mitropolitan. La 30 ianuarie 1931 a avut loc la Blaj consacrarea lui ca Episcop de Maramureş de către Mitropolitul Vasile Suciu, iar pe 2 februarie instalarea lui în Baia-Mare.

În martie 1946 Sinodul Mitropolitan electoral l-a ales pe Episcopul Alexandru Rusu ca Mitropolit, alegere recunoscută de Sfântul Scaun dar nerecunoscută de guvernul de atunci.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus pe rând la Dragoslavele, Mănăstirea Căldăruşani, apoi Sighetul Marmaţiei. Supravieţuieşte acestui Penitenciar şi astfel a fost mutat la Curtea de Argeş, apoi izolat la Mănăstirea Cocoş. În 1957 Tribunalul Militar l-a condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru instigare şi înaltă trădare, ajungând la Gherla.

În primăvara anului 1963 s-a îmbolnăvit grav, la 9 mai acelaşi an trecând la cele veşnice. A fost înmormântat în Cimitirul deţinuţilor din Gherla, fără nici un oficiu religios.

Cardinalul Iuliu Hossu

S-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud din părinţii Ioan, preot, şi Victoria.

În 1904 îşi începe studiile teologice, fiind trimis la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de Episcopul Vasile Hossu.

Revine în Lugoj unde activează pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi Vicar şi secretar episcopesc. La 3 martie 1917 este numit Episcop în scaunul Eparhiei Gherla, rămas vacant, numirea găsindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu citeşte Declaraţia Unirii pe Câmpia Blajului.

În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupaţie horthystă (1940-1944) şi în ceputul regimului comunist.

La 28 octombrie 1948 este arestat şi dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal “in pectore”.

Moare la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: “Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.

Episcopul Vasile Aftenie

S-a născut la 14 iunie 1899, în satul Lodroman, din părinţii Petru şi Agafia.

În 1919 s-a înscris la Teologie, fiind trimis mai apoi la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. În 1925 a obţinut doctoratul în Filosofie şi Teologie, după care a revinit în ţară. La 1 ianuarie 1926 a fost hirotonit preot de către Mitropolitul Vasile Suciu. După o lună a fost numit profesor la Academia de Teologie din Blaj. A fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj.

În aprilie 1940 a fost numit Episcop titular de Ulpiana, auxiliar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie 1940 în Catedrala din Blaj. S-a întors la Bucureşti ca Episcop Vicar.

După diferite încercări eşuate ale comuniştilor de a-l compromite, a fost arestat la 28 octombrie 1948. A fost dus, împreună cu ceilalţi cinci Episcopi greco-catolici, la Dragoslavele şi apoi la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, transformată în lagăr. A refuzat scaunul de Mitropolit oferit de ortodocşi în schimbul trădării credinţei. În mai 1949 a fost transferat şi izolat la Ministerul de Interne. Acolo a fost supus unor torturi oribile, care reclamau o rezistenţă supraomenească.

Mutilat de bătăi, a fost depus la închisoarea Văcăreşti, unde la 10 mai 1950 a încetat din viaţă. A fost înhumat la cimitirul Belu catolic cu serviciul religios celebrat de un preot romano-catolic.

Episcopul Ioan Bălan

S-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880.

A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Tit Liviu Chinezu

S-a născut în anul 1904 în comuna Huduc, judeţul Mureş, tatăl lui fiind preot greco-catolic.

În 1925 a fost trimis la studii teologice la Roma, la Colegiul “Sf. Atanasie”, studiind la universităţile Angelicum şi Propaganda Fide. Obţine doctoratul în Filosofie şi Teologie. La 31 ianuarie 1930 a fost hirotonit preot. În 1931 s-a reîntors la Blaj, unde a fost numit profesor la Şcoala Normală de Învăţători. În 1937 a fost transferat la Academia Teologică din Blaj, iar în 1947 la Bucureşti, ca protopop.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus la Mănăstirea Neamţ, împreună cu alţi 25 de preoţi greco-catolici. A fost transferat apoi la Căldăruşani unde ulterior au fost aduşi şi Episcopii greco-catolici. Aici, la Căldăruşani, pe 3 decembrie 1949, a fost consacrat ca Episcop de către ceilalţi Episcopi. Cu toate precauţiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat cele întâmplate.

Episcopul Tit Liviu Chinezu a fost transferat mai târziu la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Datorită regimului de exterminare, prin corvezi, foame şi frig, Tit Liviu Chinezu s-a îmbolnăvit foarte grav. Anunţat sanitarul închisorii, acesta sub pretextul că îl duce la infirmerie, l-a izolat într-o celulă mare, neîncălzită, unde, după două zile, pe 15 ianuarie 1955 a decedat, îngheţat. A fost îngropat fără sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, fără a i se cunoaşte locul.» (sursa e-communio.ro)

Sursa: www.vaticannews.va

 

În acest an, olimpiada de religie greco-catolică va avea loc sâmbătă, 23 Martie, la Școala Gimnazială ,,Dr. Ioan Mihaly De Apșa” – Sighetu Marmației, respectiv la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisin” – Satu Mare. Festivitatea de deschidere se va desfășura de la ora 9.00. În continuare, cei aproximativ 100 de copii calificați la etapa locală, vor susține, de la ora 10:00, proba de concurs. Testele se corectează în aceeași zi, iar festivitatea de premiere va avea loc după-masă, de la ora 16:00.

Elevii câștigători vor merge la faza națională de la Alba Iulia, în zilele 1-5 mai a.c.

Concursul este organizat anual de către Episcopia Greco-Catolică de Maramureș (Inspectori pr. dr. Ioan Codrea și prof. Adrian Cosmin Roman), în colaborare cu Inspectoratele Şcolare Judeţene Maramureş şi Satu Mare și conducerea școlilor gazdă. 

Biroul eparhial de presă